Nu a aflat încă dacă va fi achitat sau condamnat. Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai au nevoie de timp pentru a se pronunţa în dosarul de delapidare în care este judecat şi fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, dosar legat de “Afacerea Cuarţul” de la Şiglău – Uricani.
În loc de aşteptata şentinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis amânarea pronunţării pentru data de 17 aprilie. În acelaşi timp, judecătorii au respins cererea formulată de Lucian Burghelea, fostul şef al Biroului Plasamente al societăţii de asigurări Astra – atrasă în această afacere – de sesizare a Curtii Europene de Justitie pentru pronuntarea unei hotarari preliminare vizand aplicarea disp.art.5 Cod penal (Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei n.r.) si in conformitate cu decizia CCR nr.265/06.05.2014. De asemenea, instanţa a respins, ca inadmisibila, cererea formulata de acelasi inculpat de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a disp.art.5 Cod penal.
De precizat că, iniţial, pronunţarea a fost anunţată pentru data de 19 martie, dar judecătorul de caz a amânat sentinţa pentru data de 2 aprilie, pentru ca acum să o mai amâne o dată. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Bucureşti încă din 2010. În această cauză sunt nu mai puţin de 10 inculpaţi şi 19 părţi civile, printre care şi o bancă ce i-a aparţinut lui Sorin Ovidiu Vântu, dar şi Astra Asigurări, societatea ce îi aparţine miliardarului Dan Adamescu. Lui Costel Alic i se impută un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmă că nu s-ar fi folosit niciodată. Practic este vorba despre un credit luat de la Banca Română de Scont – parte civilă în acest dosar – cu garanţia societăţii de asigurări Astra, cea care a fost până la urmă primul prejudiciat al afacerii. Romcuarţ, societatea care a deţinut licenţa de exploatare pentru cuarţul din cariera de al Şiglău – Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Română de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenţa, numai ca să nu aibă nici un fel de probleme.
Praf şi pulbere
Afacerea cuarţului din cariera Şiglău-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziţionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuarţul din cariera de pe Şiglău. Investitorul a promis o relansare a activităţii acesteia, mai ales că în zona respectivă se găseşte cel mai pur zăcământ de cuarţ din Europa şi al treilea, din punctul de vedere al calităţii, din lume. Iar în baza studiilor şi rapoartelor întocmite, firma susţinea că zăcământul de cuarţ existent în cariera ajunge pentru încă 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. În plus, SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, destinat redeschiderii carierei şi fabricii din Uricani, pentru care s-a garantat cu drepturile obţinute din exploatarea carierei.În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”. În decursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarţ, dar fosta carieră a ajuns, între timp, o ruină.