Mai puţin cunoscută decât cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, aşezarea de pe Dealul Sânpetru a avut un rol important în istoria strămoşilor noştri, susţin arheologii.
„Existenţa comunităţii dacice de aici trebuie legată de resursele de fier, situate în vecinătate, la Teliuc şi Ghelari. Pe pantele estice ale Dealului Sânpetru am identificat urmele unor comunităţi din epoca dacică, cu contexte care se datează între sfârşitul secolului II î.Hr. şi cucerirea romană. Este foarte clar că romanii au ocupat înălţimea, au amenajat un punct de apărare acolo, probabil o mică fortificaţie, care însă a fost distrusă în Evul Mediu”, informa Cristian Roman, directorul Castelului Corvinilor, implicat în cercetările arheologice efectuate în ultimii ani pe Dealul Sânpetru.
În zona fostei aşezări de pe Dealul Sânpetru au fost descoperite urme ale unor locuinţe, garduri, gropi, vetre şi cuptoare, dar şi numeroase artefacte, care au condus la concluzia că înălţimea a jucat un rol important pentru comunităţile locale din Antichitate şi că acestea aveau reflexul grandiosului, susţineau istoricii.
Doar aproximativ cinci procente din suprafaţa de peste jumătate de hectar a vechii cetăţi a fost cercetată, spun specialiştii în arheologie. În schimb, în anii 1980 şi în 2006, au fost amplasate aici două relee de telefonie, ambele fără descărcare arheologică. Astfel a ajuns aşezarea antică de pe Dealul Sânpetru „în apoca modernă”. În prezent, cei care urcă pe Dealul Sânpetru găsesc urmele fostelor şantiere arheologice şi ale decopertărilor efectuate de specialişti, unele în imediata apropiere a releelor.
