O hunedoreancă reconstituie clădiri şi personaje celebre din paie de grâu.
După ce a făcut peste 1.000 de copii ale Castelului Corvinilor, l-a „reînviat” pe Vlad Ţepeş.
Model pentru tabloul din paie i-a fost cel mai cunoscut potret al voievodului, păstrat într-un castel din Austria
Artă din paie de grâu. Asta face 12 ore pe zi o hunedorancă de 55 de ani. Meşteşugul cere răbdare, iar dacă sunt folosite cu imaginaţie, paiele pot scoate la iveală lucrări uimitoare. O demonstrează Anna Bako. Femeia e stângace şi mulţi se miră cum reuşeşte să aranjeze paiele în fel şi chip. A învăţat asta de copil – la Sâmbriaş, în satul ei natal, unde toată lumea „tricotează” grâu.
După ce a făcut din paie colorate peste 1.000 de copii ale Castelului Corvinilor, dar şi figurile unor compozitori celebri, hunedoreanca l-a „reînviat” şi pe cel mai sângeros domnitor din istorie.
Figura lui Vlad Ţepeş i-a luat aproape două săptămâni de muncă. Anna Bako povesteşte că a folosit paie în peste 100 de culori şi nuanţe ca să redea exact chipul voievodului numit cândva de Oscar Wilde „probabil cel mai frumos român din toate timpurile”.
Tehnică specială
Tehnica „pictării” cu paie nu e tocmai simplă. În primul rând, artista foloseşte o anume specie de grâu.
„Este o specie care creşte până la un metru şi jumătate înălţime – cu paiul gros şi rigid. Se cultivă la Sâmbriaş, la graniţa dintre Mureş şi Harghita. În fiecare an, îmi aduc de acolo cel puţin 300 de snopi”, explică Anna Bako.
Fiecare pai trebuie pregătit cu atenţie înainte de-a fi folosit. Unele sunt păstrate în nuanţele naturale, altele sunt colorate cu pigmenţi folosiţi la vopsirea hainelor, iar altele sunt decolorate, timp de 4-5 luni, în soluţii speciale. După uscare, sunt despicate în două, pe lungime, şi tăiate bucăţi subţiri cât firul de aţă. Abia apoi începe meşteşugul propriu-zis – lipirea paielor unul lângă altul, aşa încât să dea iluzia că se contopesc şi devin pastă, culoare. Femeia le manevrează atent, ca un chirurg, şi le aşează după conturul unui desen creionat pe calc. Cea mai complicată este îmbinarea culorilor – mai ales la chipul personajelor.
„La chipuri folosesc paie în culori naturale – cel puţin 8 nuanţe, pentru a reda şi umbrele, şi tonurile de culoare, şi expresivitatea”, explică artista.
La final, modelul este decupat şi aplicat pe un placaj de fag, iar pentru o mai bună conservare, este aplicat un strat de lac peste întreaga lucrare.
Figuri celebre, din paie de grâu
Anna Bako face aproape orice din paie colorate – de la tablouri şi semne de carte, până la felicitări de sărbători şi invitaţii de nuntă sau botez. Bazate pe arta liniei, lucrările ei sunt realizate prin lipirea fiecărui pai pe suprafaţa plană – asemeni artei mozaicului. Personaje şi clădiri cunoscute iau naştere astfel din mişcarea şi intersectarea liniilor.
„Arta paielor cere multă răbdare şi migală, dar şi inspiraţie în realizarea lucrărilor”, mai spune femeia care lucrează chiar şi o săptămână la un tablou, în funcţie de complexitate.
Hunedorencei îi este imposibil să spună câte lucrări a făcut până acum. Îşi aminteşte doar cam pe unde au ajuns. De pildă, busturile din paie ale lui Mozart, Franz Liszt şi Johann Straus sunt expuse într-un salon de optică de la Budapesta. Şi tot în străinătate se află copiile Statuii Libertătii şi celebrei „La Pieta” a lui Michelangelo. Reprezentanţii unei termocentrale din Pecs, Ungaria, i-au comandat româncei 100 de tablouri din paie cu imaginea termocentralei – la aniversarea unui veac de la construcţia obiectivului.
„Mi-au luat două săptămâni de muncă. Am făcut termocentrala de 100 de ori, dar niciun tablou nu semăna 100 la sută cu altul. Oricât te-ai strădui, este imposibil să faci două lucrări perfect identice”, explică Anna Bako.
Nişte olandezi din Tilburg au avut altă preferinţă – un tablou din paie cu casa în care locuiau, iar un bucureştean i-a comandat hunedorencei o lucrare cu chipul copii săi, îşi aminteşte artista care „împleteşte” paiele de grâu.
