Grecia Antică, „reînviată” în 3D de studenţi hunedoreni

Peste 60 de studenţi din 4 ţări europene au reconstruit 3D obiecte de patrimoniu ale Greciei, într-o tabără organizată în capitala celei mai mici insule din Marea Egee.

La proiect au participat şi două hunedorence

Piese de rezistenţă ale Greciei Antice au fost „reînviate” în 3D de cei mai buni studenţi din 5 universităţi din Europa, în cadrul unei tabere organizată pe insula Thassos, de Institutul de Tehnologie din macedonia de Est şi Tracia.

În proiect au fost incluşi peste 60 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi din Grecia, România, Lituania şi Austria care au petrecut două săptămâni la Limenas, capitala Insulei de Smarald, „reînviind” istoria oraşului vizitat mai ales datorită ruinelor arheologice pe care le ascunde.

Echipe multinaţionale

Tabăra – intitulată “Epoche 2014 Thassos” – a reunit studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la facultăţi de arhitectură, arheologie, geodezie, topografie şi cadastru, iar scopul proiectului a fost deprinderea de către participanţi a unor cunoştinţe de fotogrammetrie digitală şi îmbunătăţire a metodelor tradiţionale de topografie, de vectorizare 3D a diferitelor forme şi suprafeţe şi de dezvoltare a unor instrumente inteligente pentru achiziţia datelor tridimensionale referitoare la obiecte de patrimoniu, folosind tehnologie existentă la costuri reduse.

„În proiect au fost incluse şi două universităţi româneşti – Politehnica din Timişoara şi Universitatea ‘1 Decembrie‘ din Alba-Iulia. Am lucrat în echipe de proiect, de câte 5-7 studenţi, cu specializări diferite şi provenind din ţări diferite. Programul zilnic a inclus atât teorie, cât şi practică. În cadrul orelor de teorie, susţinute de profesori din universităţile participante, am învăţat să utilizăm aparatură şi softuri de specialitate – aplicaţii sofisticate, capabile să creeze modele 3D din mai multe fotografii şi care permit construirea unor modele exacte şi realizarea măsurătorilor din fotografii. Cunoştinţele teoretice au fost aplicate în teren. Partea practică a proiectului a constat în modelare 3D bazată pe fotografii şi informaţii despre piesele de patrimoniu, procesare de imagini, tehnici de iluminare şi texturare a obiectelor, dar şi de animare a artefactelor”, detaliază deveanca Emanuela Ioana Pâs, studentă la Universitatea Politehnică din Timişoara, Facultatea Măsurători terestre şi Cadastru.

Experienţa a fost una inedită – mai spune tânăra, pentru că studenţii români nu au ocazia să folosească astfel de aplicaţii în facultate.

„Grecii erau deja familiarizaţi cu ele, spre deosebire de noi, care am lucrat, până acum, doar cu teodolitul (instrument de măsurare a unghiurior orizontale şi verticale, folosit în topografie, geodezie, construcţii, minerit)”, explică Ioana.

[wzslider autoplay=”true”]

Provocări

Fiecare echipă a avut propriul proiect şi toţi participanţii au lucrat pe piese de patrimoniu. Limenas este un oraş plin de ruine antice şi, în plus, este locul unde se află Muzeul Arheologic al insulei Thassos, situat chiar lângă Agora Antică. Clădirea lui adăposteşte a istorie veche de mii de ani, care îşi spune povestea prin artefacte descoperite pe întreg teritoriul thassian.

„Două dintre piesele cuprinse în proiectele studenţilor aparţineau Muzeului Arheologic al insulei – statuia unui leu, aflată la intrarea în clădire, şi sculptura unui Sfinx, din interiorul muzeului. Celelalte proiecte s-au axat pe un sarcofag – descoperit în spatele vechiului port, unde se află cel mai însemnat sit arheologic de pe insulă, un Monument al Soldatului Necunoscut, din Piaţa Limenas, o coloană din apropierea acestuia – care a reprezentat o adevărată provocare pentru echipa de proiect, din pricina formei sale speciale, cilindrice, şi faţada unei clădiri din mozaic egiptean, situată în centrul oraşului. La aceasta din urmă a lucrat echipa din care am făcut parte şi eu. În ultima zi a taberei, fiecare echipă şi-a prezentat rezultatele muncii în faţa tuturor participanţilor”, povesteşte Ioana.

Experienţă interesantă

Pentru româncă, tabăra din Thassos a fost o experienţă interesantă. În ciuda diferenţelor de limbă şi cultură, studenţii au reuşit să comunice şi să colaboreze foarte bine în cadrul proiectelor.

„Mă bucur că am învăţat să folosesc aplicaţii despre care nici nu ştiam că există. Am câştigat competenţe în subiecte legate de fotogrammetrie. Ştiu să creez modele 3D şi ştiu cum să calibrez un aparat de fotografiat. În plus, am reuşit să vizitez un loc cu o istorie fascinantă”, povesteşte hunedoreanca despre experienţa cu care s-a întors de la strămoşul culturii europene.

Pe de altă parte, a învăţat ce înseamnă munca în echipă şi, mai ales, competiţia.

„A existat şi o oarecare întrecere între echipele de proiect. A contat nu doar corectitudinea proiectelor realizate, ci şi timpul de lucru. Munca în echipă mi-a dat ocazia să aflu câte ceva şi despre comportamentul şi modul de gândire şi de lucru al studenţilor străini. Austriecii ne-au dat lecţii. Sunt foarte isteţi şi corecţi la măsurători. Au respectat timpul şi fiecare etapă a proiectului. Sunt nişte perfecţionişti!”, este de părere Ioana.

Pe urmele „Saga Amurg”

În cele două săptămâni petrecute în golful Kavala, studenţii au avut parte şi de o croazieră pe insula descoperită în urma unei aventuri amoroase a lui Zeus – conform mitologiei. Au făcut scuba diving şi au înotat în „Piscina sirenelor” (foto) – o lagună naturală, săpată de valuri între stânci. Au gustat din bucătăria tradiţională şi au învăţat paşii celebrului dans din filmul „Zorba Grecu”.

Thassos este renumită pentru marmura albă ca zăpada, uleiul de măsline, mierea şi vinul produse aici. Vinul de Thassos este considerat unul dintre cele mai bune din Grecia şi tot în Thassos au apărut şi efectele vizuale din „Saga Amurg”. Praful de marmură albă de pe insulă a fost amestecat cu machiajul de pe chipurile vampirilor pentru a crea „efectul spumant când razele soarelui le luminează feţele”.

„În Thassos găseşti cele mai aromate mâncăruri din fructe de mare şi celebrele măsline ‘throuba‘. Din prima zi, am gustat pâine unsă cu ulei de măsline. E o tradiţíe la greci. ‘Throuba‘ are, într-adevăr, un gust aparte. La fel ca şi vinul, care nu lipseşte niciodată de pe masă”, povesteşte deveanca despre insula cu 1.000 de poveşti.