Sunt prezenţi acolo unde tragediile răpesc vieţi, acolo unde incendiile sau exploziile ciopârţesc destine şi încearcă să reconstruiască, ca într-un joc de puzzle sinistru, cauza evenimentului. Au o muncă ingrată, în care emoţiile umane trebuie lăsate dincolo de coperţile expertizelor, unde sentimentul nu trebuie să răzbată. Într-un fel fac muncă de criminalist, dar în domeniul ştiinţific, însă strângerea probelor la faţa locului stă la baza expertizei finale. Sunt cercetătorii Institutului Naţional de Securitate Minieră şi Protecţie Antixeplozivă – INCD INSEMEX Petroşani, conduşi de mai bine de 8 ani de Constantin Lupu, directorul Institutului.
Constantin Lupu conduce INSEMEX Petroşani din 15 martie 2005, dar lucrează în acest institut de 39 de ani. O viaţă de om, cum s-ar spune, timp în care a participat la sute de expertize tehnice, de pe toate treptele sau palierele. Multe dintre ele vin în urma unor evenimente tragice, incendii sau explozii urmate de pierderea de vieţi omeneşti. Şi să nu uităm că, timp de 25 de ani a activat şi ca salvator operativ. A învăţat, în timp, să separe emoţiile de partea analitică, să gândească la rece alături de colegii săi atunci când sunt chemaţi să descopere cauzele producerii acestor evenimente. Recunoaşte că numai experienţa te ajută, mai ales în momentele în care în jurul tău familiile îşi plâng morţii. Emoţiile nu trebuie să fie transpuse în expertizele tehnice, care ajung la procurori şi care copnstituie un capitol important la dosarul de cercetare. Spune că, în timp, a învăţat să treacă peste sentimentele umane, dar fiecare caz în parte îşi pune amprenta pe sufletul cercetătorului. Iar în timp ce rememorează câteva dintre experienţele ce i-au rămas întipărite în minte şi în suflet, Constantin Lupu îşi frământă mâinile încontinuu. Sunt cazuri pe care nu le va uita, cu siguranţă, niciodată, şi despre care vorbeşte şi acum cu emoţie nedisimulată.
Salonul morţii de la Maternitatea Giuleşti, o piatră de încercare
Unul dintre cazurile care l-au marcat cel mai mult pe directorul INSEMEX Petroşani, Constantin Lupu, este cel de la Maternitatea Giuleşti, unde în urma unui incendiu produs în data de 16 august 2010 şase bebeluşi au murit, iar alţi cinci au suferit vătămari corporale grave. „Alături de colegii mei am participat efectiv la cercetarea amănunţită la faţa locului a cauzelor care au produs acel incendiu devastator. În momentul în care am intrat în acel salon sau starea de spirit din spital din acel moment m-au făcut să nu mai conştientizez în permanenţă că trebuie să stabilim de unde a plecat acel incendiu. Era proaspăt evenimentul, toată lumea era disperată, nu numai personalul spitalului, ci şi ceilalţi, părinţi cu copii, şi toţi aşteptau cu sufletul la gură să afle cum s-a produs acel incendiu în acel salon de reanimare unde erau atâţia bebluşi”, îşi aminteşte Lupu. Expertiza a fost una dintre cele mai complicate efectuate de specialiştii INSEMEX Petroşani în ultimii ani şi, pentru a ajunge la adevăr, s-a făcut o simulare a acelui salon al morţii în laboratoarele Institutului. „Am pregătit un spaţiu similar ca dimensiuni, în cadrul Institutului, au fosta duse toate echipamentele care au fost în acel salon înainte de producerea evenimentului şi am încercat să simulăm toate condiţiile de la acea maternitate. (…)A fost într-adevăr o implicare a cercetătorilor din Institut într-un timp relativ scurt pentru a găsi cauza exactă de producere a evenimentului”, explică directorul INCD INSEMEX Petroşani. Procurorii au fost impresionaţi de ceea ce au realizat cercetătorii de la Petroşani, iar expertiza tehnică a fost unul dintre punctele – cheie ale dosarului ce a ajuns recent în instanţă.
Şuviţe de păr ale victimelor de la Sighet, analizate de echipa INSEMEX
Şi explozia de la Sighetu Marmaţiei, din februarie 2012, a lăsat urme adânci, iar Constantin Lupu se cutremură şi acum când rememorează acele evenimente. Şuviţele de păr ale victimelor surprinse de deflagraţie nu pot fi şterse prea uşor din amintirea directorului de la INSEMEX. Şapte persoane au fost rănite în urma exploziei produse într-o discotecă de la subsolul unui imobil în jurul orei 01:00. În plus, o a doua explozie s-a produs în jurul orei 10:30 şi a dus la rănirea altor zece persoane. Şi totul din cauza unei scăpări de gaz de la o conductă, coroborat cu banalul gest al aprinderii unei ţigări la toaleta localului de nişte tinere. Iar două persoane şi-au pierdut viaţa. „Aprinderea unei ţigări a condus la producerea unei deflagraţii a acumulării de metan în acel spaţiu mic. Nu m-a impresionat efectul evenimentului, ci faptul că pe traseul de la acea toaletă până la prima chiuvetă unde probabil s-au dus să se spele aceste copile erau urme de păr pe pardoseală. Acest lucru m-a făcut să cred că flacăra deflagraţiei le-a surprins nu numai îmbrăcămintea de pe ele, ci şi părul de pe cap. Mai grav a fost că a doua zi, înainte de a ajunge echipa INSEMEX la faţa locului pentru cercetări, alţi specialişti din zonă – ISU, Poliţie, reprezentantul firmei – au fost surprinşi de a doua deflagraţie în timp ce inspectau zona”, spune directorul Institutului din Petroşani. Aceasta a fost încă o expertiză grea, la care trebuiau stabilite căile de migrare a gazului metan din reţeaua principală, care s-a descoperit că avea o fisură în afara imobilului. Degajarea de gaze a fost atât de mare, încât după o săptămână, la nivelul solului existau încă mari concentraţii de gaz metan, relevate de măsurători.
Nava Flaminia, inspectată de trei ori
Şi expertiza vaporului german Flaminia care, anul trecut a fost puternic afectat de o explozie, în timp ce se afla în mijlocul Atlanticului, a constituti un dosar greu. Specialiştii de la INCD – INSEMEX Petroşani au fost chemaţi să efectueze o verificare a navei şi a încărcăturii ei, astfel încât să fie eliminat orice pericol, pentru că nava urma să fie reparată pe şantierul de la Mangalia. La bord s-au aflat unele containere încărcate cu mărfuri periculoase şi deşeuri toxice. Aşa că, înainte de demararea lucrărilor de reparaţii, specialiştii INSEMEX Petroşani au fost solicitaţi să realizeze o inspecţie amănunţită, precum şi teste în laborator, aşa încât muncitorii care ar lucra la repararea navei container să nu aibă de suferit. Asta cu atât mai mult cu cât în accidentul din 2001 din Portul Constanţa 10 persoane au decedat. „Am fost de trei ori, în trei etape, să inspectăm nava. Colegii mei au fost în larg, pentru că nava nu a fost lăsată să acosteze în Portul Constanţa, s-au efectuat măsurători şi au stabilit dacă există pericolul de formare a unor amestecuri explozive. După ce nava a fost adusă în port, de asemenea, Prefectura Constanţa şi cei de la Şantierul Naval Mangalia ne-au solicitat să inspectăm acea navă pentru a descoperi compoziţia acelor deşeuri rămase în urma exploziilor de anul trecut şi dacă există pericolul de formare a unor amestecuri explozive. Am urcat pe acea navă şi eu împreună cu colegii mei, am inspectat-o două zile”, a explicat Consatntin Lupu. Şi abia după expertiza care dădea asigurări că nu există pericol nava putea fi dusă în şantierul Mangalia pentru reparaţii.
Emoţii lăsate dincolo de coperţile expertizelor
Şi tot în categoria expertizelor ce lasă urme adânci în sufletul cercetătorilor se înscrie şi explozia de la Uzina Mecanică Sadu, unde echipa INSEMEX a intrat în camera morţii şi a prelevat probe lângă cadavrele carbonizate ale celor două muncitoare surprinse de deflagraţie. Şi cu greu şi-au dat seama că, de fapt, acelea au fost fiinţe umane. Iar toate aceste emoţii, aşa cum spuneam, trebuie să rămână dincolo de coperţile expertizelor. Cercetătorii cu experienţă reuşesc să se despridă de încărcătura momentului, dar pentru cei aflaţi la început de carieră este mai greu sau aproape imposibil. „Pe mine, personal, nu mă mai afectează, pentru că am fost la multe cercetări la faţa locului, dar am colegi care în anumite situaţii pierd chiar din vedere că trebuie să facă altceva acolo. Ca şi un criminalist, trebuie să caute, bucăţică cu bucăţică, cauza producerii acelui eveniment. Dar este adevărat că astfel de imagini, cum au fost cele de la Uzina din Sadu, te răscolesc, uiţi pe moment ce trebuie să mai faci. (…)Dar cred că atât eu, cât şi colegii mei avem suficientă experineţă care ne ajută să trecem peste astfel de situaţii şi să înţelegem că rolul nostru este de a căuta, de a obţine cât mai multe informaţii pentru a stabili cauza cât mai exactă a evenimentului. Doar experienţa te ajută, până la urmă. Am avut colegi fără experienţă, care s-au retras, dacă vorbim de subteran. Pentru cei cu experienţă, însă, o pregătire psihică, înainte de a ajunge la locul evenimentului, ajută”, a subliniat directorul INSEMEX Petroşani, Constantin Lupu.
Şi, pentru că tot sunt un fel de criminalişti ai expertizelor tehnice, au luat modelul criminaliştilor din poliţie şi şi-au dotat un auto-laborator cu toată aparatura necesară pentru expertizele efectuate în teren.