Un dosar vechi de peste 80 de ani, păstrat în Arhivele Judeţului Hunedoara, dezvăluie nu doar jafurile care aveau loc în minele de aur ale Hunedoarei, dar şi cât de mare era bogăţia minerală a zăcămintelor.
În dosar sunt anchetaţi 30 de hunedoreni din zona Bradului, care în anul 1930 au reuşit să fure din cămara de aur şi din galeriile miniere o cantitate impresionantă de minereu aurifer.
„Subsemnata Societate Anonimă Minieră Mica, în urma cercetărilor făcute în legătură cu furtul prin spargere în minele noastre de aur, în urma cărora am suferit imense pagube, fiind vorba de o bandă întreagă bine organizată care a comis sistematic aceste furturi de un timp îndelungat, prin aceasta declarăm că ne constituim parte civilă în procesul anchetat de Jandarmerie şi rugăm pedepsirea vinovaţilor deja stabiliţi şi cari se vor mai descoperi. La acelaşi timp rugăm Onoratul Parchet al Tribunalului să binevoiască a declara sechestru penal asupra întregii averi a tuturor acuzaţilor şi aparţinătorilor lor. Rugăm aceasta pe motivul că pagubele soceităţii noastre se urcă la suma considerabilă de aproximativ 10 milioane de lei”, declarau reprezentanţii Societăţii Mica, în plângerea formulată în vara anului 1930.
Capul hoţilor era Gheorghe Muntean, zis „papa”, un bărbat de 36 de ani, căsătorit şi cu opt copii. A furat zeci de kilograme de aur atât din galeriile minelor, cât şi din cămara de aur a societăţii. Omul a recunoscut toate acuzaţiile. „Muntean Gheorghe, zis papa, principalul autor, a confecţionat personal chei false, în atelierul său propriu, cu ele intrând pe uşile principale în cămara societăţii, de unde a furat cantităţi mari de aur, pe care l-a prelucrat la dânsul în pivniţă. Recunoaşte totul, personal ne-a dus la un anumit loc din pădure, de unde a scos din pământ unele chei, iar dintr-o claie de fân a scos un revolver automat, pe care îl purta asupra sa la comiterea faptelor. Din al treila loc, de lângă un gard, a scos alte sigilii false, folosite la furturile din cămară şi mină, iar din grădină, a adus sigiliile false. Ne-a predat cântarul cu care a cânărit minereu aurifer, scos din sacii sigilaţi din cameră, şi a mai cântărit piatra pe care a pus în locul minereului aurifer, ca funcţionarii de la mină să nu observe lipsă sau un plus la cântărirea sacilor”, informau anchetatorii.
I-a uimit pe anchetatori
Bărbatul a relatat cum şi-a început cariera infracţională. „În anul 1928, prin noiembrie – decembrie, am venit în contact cu straja de la gura minei Musariu. Discutând cu el diverse chestii, a început a mi se plânge că trăieşte în mizerie. Eu i-am făcut propunerea să îmi dea forma cheii de la intrarea principală, prin coşconeţ (culoar), unde intră minerii în mină. Straja a acceptat propunerea mea, eu am cumpărat o bucată de săpun, iar el a frecat cheia de ăpun, predându-mi forma. Aceasta nu era însă de ajuns. În acel timp am mai intrat în contact cu Galea Ilie, care cunoştea acele locuri. Acestuia i-am dat o cutie cu ceară de stupi, iar el s-a dus la strajer şi l-a convins să îi dea forma cheii de la a doua intrare în mină”, relata Gheorghe Muntean. Câteva luni mai târziu, acesta a reuşit să convingă un miner să lase ferestrele nezăvorâte în imobilul unde era depozitat aurul brut. De mai multe ori, hoţul a reuşit să descuie uşile şi ferestrele şi să fure apoi căntităţi impresionante de aur neprelucrat, nu mai puţin de 500 de grame, de fiecare dată.
„La reconstituire Feier Gherasim ne-a arătat modul cum deschidea zăvoarele ferestrelor, apoi mergând cu Muntean Gheorghe în dosul localului, pe unde se urcau la fereastră, Feier Gherasim s-a rezemat cu faţa de perete, iar Muntean a urcat cu pricioarele pe umerii lui şi a intrat pe fereastra descuiată, aflată la o înălţime de 2,40 metri. A intrat în cameră, trecând apoi în coridorul numit coşconeţ. Acolo a tăiat cu fineţe sfoara sigiliului, de la prima uşă a coridorului. A secuiat-o şi apoi a ajuns la cea de-a doua uşă, masivă, din fier, cu două zăvoare puternice. A tăiat sigiliul şi a reuşit să descuie uşa. După ce ne-a introdus în cămară ne-a arătat cum scotea aurul din saci. După terminarea acestei operaţii, a închis din nou uşile cu cheile sale, scoţând din buzunar un briceag, cu care, încălzit la lumina lampei, a înmuiat ceara sigiliului, lipind capătul sforii fără să se observe nimic de bănuit. Acest individ a pus în uimire pe toţi cei care eram de faţă de această sistematică încercare, cu atât mai vârtos cu cât uşile erau de fier, puternice şi cu chei foarte complicate”, informa şeful secţiei de jandarmi, prezent la reconstituire.
„Papa” era şi unul dintre cei care coordonau acţiunile hoţilor care intrau în galeriile miniere. Peste 30 de hunedoreni au fost anchetaţi pentru participarea la furturie din minele Apusenilor, numai în acest dosar. Se organizau în grupuri şi intrau ilegal în galeriile minelor, apoi cu ajutorul frânghiilor coborau în puţurile adânci de unde furau bulgări care conţineau aur. Materialul era pisat în pivniţele unor localnici din Ormindea, iar aurul obţinut era vândut cu 50 – 70 de lei gramul unor bişniţari şi negustori din Abrud. Cei mai mulţi dintre cei 30 de hunedoreni anchetaţi în dosarul furturilor de aur au fost arestaţi, iar ulterior, dosarul a fost înaintat Tribunalului Hunedoara, care i-a condamnat la închisoare.
