La mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul Corvinilor a fost devastat de un incendiu puternic. Timp de un deceniu a fost lăsat în ruină, înainte de a fi supus celei mai ample operaţiuni de restaurare din istoria sa. Castelul Corvinilor a fost transformat la sfârşitul secolului al XIX-lea în cetatea impresionantă, admirată în prezent de sute de mii de turişti.
Omul care a contribuit decisiv la transformarea acestuia dintr-o ruină medievală în aşezarea maiestuoasă din zilele noastre a fost Lajos Aranyi, un medic pasionat de arheologie şi îndrăgostit de monumentul istoric. Lajos Arányi (1812 – 1887) are o poveste aparte. A fost adoptat din fragedă copilărie de un unchi extrem de bogat care i-a asigurat o educaţie aleasă. Aranyi a învăţat din adolesenţă limbile latină, germană, franceză şi italiană şi cunoştea desenul şi artele. A absolvit Filosofia şi Dreptul, dar a renunţat la cariera de avocat pentru a se dedica medicinei.
În tinereţe, Aranyi obişnuia să călătorească pe jos, prin întreg Imperiul Austro-Ungar, din care făcea parte şi Transilvania pentru a cunoaşte ţinuturile şi oamenii. A devenit din 1861 membru al Academiei Ungare de Ştiinţe şi profesor de patologie, însă în afară de medicină a făcut o pasiune pentru arheologie. A fost cel care a propus marcarea tuturor monumentelor istorice din Buda cu plăci comemorative, însă cea mai mare realizare a sa a fost iniţiativa de restaurare a Castelului Corvinilor, una care în 1875, i-a adus lui şi familiei sale titlul de nobili de Hunedoara, din partea împăratului Franz Joseph.
În 1863, Lajos Arányi a vizitat pentru prima dată în viaţa sa Castelul Corvinilor. Plecase de la Târgu-Mureş spre Budapesta şi a făcut un ocol prin Hunedoara, pentru a vedea ruinele monumentui medieval, lăsat fără acoperiş şi pustiit de incendiul din 1854. A rămas impresionat de castel şi în acelaşi timp întristat de neglijarea acestuia. Reabilitarea castelului Huniazilor a devenit un vis al lui Aranyi, potrivit mărturiilor sale. În următorii ani, savantul a călătorit de mai multe ori în Hunedoara pentru a studia monumentul şi a găsi „leacul” pentru salvarea acestuia din „starea de morbiditate” aşa cum o descria medicul. Şi-a început munca de la zero, iar pe lângă lucrările dedicate acestuia, Aranyi a creat, pe propria cheltuială, trei machete ale Castelului Corvinilor, una pentru a o preda prinţului moştenitor Rudolf, în speranţa că îi va câştiga interesul pentru acest edificiu. O altă machetă a Castelului Corvinilor, care este păstrată şi în prezent la castel, era purtată prin oraşe, iar oamenii erau invitaţi să doneze bani pentru restaurarea monumentului istoric.
În 1868, la o reuniune a Societăţii Maghiare de Istorie, a prezentat planul de restaurare al castelului, care urma să fie transformat într-o reşedinţă de vară a familiei regale şi un palat de vânătoare. Era potrivit datorită istoriei sale şi a întinselor păduri, pline de animale sălbatice, care îl înconjurau. Ideea i-a cucerit pe conducătorii Imperiului Austro-Ungar, iar resurse impresionante au fost mobilizate pentru refacerea castelului, din următorii ani.
