Aflate la poalele Cetăţii Colţ ruinele Curţii nobiliare a Cândeştilor se numără printre cele mai importante monumente medievale din vestul ţării. Au rămas abandonate de mai mulţi ani, sunt împânzite de gunoaie, iar în jurul lor romii din comună au ridicat mai multe palate cu turnuleţe care au transformat cu totul priveliştea romantică a aşezării.
Călătorii care se opresc în faţa vestigiilor vechi de aproape şapte secole găsesc rămăşiţele unei capele de curte care poartă blazonul Cândeştilor, ale unei clădiri rezidenţiale vaste, ale unei mori, precum şi a unor anexe gospodăreşti, toate fără acoperişuri şi cu ziduri mutilate. În incinte au crescut arbuşti şi buruieni, iar în beciurile mari, printre cărămizi şi bucăţi de marmură provenite de la monumente antice, s-au adunat covoare de gunoaie. Nici pârâul ce ocoleşte zidurile medievale nu este mai curat. Autorităţile s-au mulţumit în ultimii ani să monteze câteva panouri care spun povestea monumentelor. Totodată, au renovat biserica parohială Râu de mori, învecinată Curţii nobiliare a Cândeştilor.
„Aproape de intrarea în biserică, la stânga, se află prinsă la pământ una dintre cele mai interesante pietre de mormânt ale Haţegului, inscripţionată pe o marmură romană reutilizată, datată pe la 1505 şi adusă de la Mănăstirea Colţ”, informează primăria Râu de Mori.
Fosta moşie ale căror ruine se află în satul Râu de Mori, nu depare de cetatea medievală Colţ, datează din secolul al XIV-lea, potrivit istoricilor. Istoria ei se leagă de faimoasa familie Cândea (maghiarizată sub numele Kendeffy), înnobilată şi răsplătită „regeşte” de voievodul Ioan de Hunedoara pentru sprijinul acordat în luptele împotriva otomanilor. Potrivit istoricilor familia Kendeffy a purtat la origine numele de Cândea sau Cânde şi a fost atestată ca fiind prima familie de nobili români cunoscută după nume în Ardeal, scria istoricul Victor Montogna, în publicaţia interbelică Revista Istorică. Un secol mai târziu, aşezarea de la poalele Cetăţii medievale Colţ, îi uimea pe otomani. „Colţ e o cetate solidă în cinci colţuri şi înaltă până-n cer. (…) În valea de sub cetate se află un oraş frumuşel cu vii şi grădini, având şi multe biserici împodobite. În râul de acolo se găsesc multe feluri de peşti. Are ape bune şi aer bun, de aceea este vestită prin femei frumoase”, relata cronicarul Evliya Celebi, în anii 1660. Abandonată în ultimele decenii, fosta curte nobiliară a fost devalizată de hoţi şi de săteni, care au luat chiar şi cărămizile fostului castel pentru a le folosi în construcţii. Monumentul istoric a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare însă, după o serie de reparaţii, proiectul a fost abandonat. Şi primăria Râu de Mori a plănuit în ultimii ani punerea în valoare a vestigiilor, însă iniţiativele nu s-au mai concretizat.
