Munții din împrejurimile Sarmizegetusei Regia ascund resurse minerale prețioase. Aici au fost descoperite rezerve de Niobiu, Tantal și de pământuri rare, potrivit unui raport publicat în 2022 de Ministerul Economiei, cu titlul „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice orizont 2035”.
Iar în aceeași zonă, începând din anii ´50 au fost deschise mai multe mine de uraniu, toate exploatările fiind închise până la sfârșitul anilor ´80. În zona Grădiștii de munte au mai fost identificate și zăcăminte de minereuri polimetalice de nichel, crom și fier, potrivit unor oameni de știință.
În Antichitate, fierul a fost principala resursă subterană exploatată în Munții Șureanu (Orăștiei). În capitala dacilor și în vecinătatea ei, susțin arheologii, au funcționat unele dintre cele mai mari ateliere antice de reducere a minereului de fier și de prelucrare a fierului descoperite în sud-estul Europei.
„Numai în capitala statului dac au fost dezvelite trei astfel de ateliere și, judecând după prezența uneltelor de făurire și în celelalte cetăți și așezări din zonă, ocupația era practicată pe scară largă în toate aceste locuri. Inventarul atelierelor aflate în Sarmizegetusa, cantitatea impresionantă de fier brut găsită în apropierea lor, mulțimea uneltelor de făurire și marea cantitate de produse finite și diversitatea acestora arată că în capitala regilor daci au funcționat cele mai mari ateliere de forjă cunoscute până acum în zona sud-est europeană, în epoca Latene”, informa arheologul Ioan Glodariu, (1940 – 2017), fost şef al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia în anii ´80.
Mai multe locuri din Munții Orăștiei cuprind zăcăminte bogate de fier, iar atelierele miniere au fost înființate în apropierea locului de extracție, pentru a se evita dificultățile de transport a minereului.
Cele mai vechi unelte de fier descoperite în zona Sarmizegetusei Regia datează din a doua jumătate a secolului al doilea î. Hr., perioadă din care, potrivit oamenilor de știință, fierul a început să fie întrebuințat masiv pe teritoriul Daciei. Din totalul lor, o cantitate impresionantă o reprezentau uneltele folosite de fierari.
Potrivit oamenilor de știință, în atelierele de la Sarmizegetusa Regia, dar și din alte așezări dacice din Munții Șureanu, mai erau prelucrate plumbul, bronzul, dar și metalele prețioase, folosite la confecționarea unor bijuterii.
Citește și: Stânele dacice de lângă Sarmizegetusa Regia stârnesc controverse. Ce secrete ascund locurile din munți
Mine de fier antice lângă Sarmizegetusa Regia
De-a lungul timpului, rămășițele mai multor exploatări miniere antice au fost descoperite în împrejurimile Sarmizegetusei. Cele mai cunoscute se află pe valea Tâmpului, la poalele vârfurilor Tâmpu și Rudele.
Unele se aflau la înălțimi mari, însă erau mult mai apropiate cetății de pe dealul Grădiștii Muncelului, față de zăcămintele de fier din Munții Poiana Ruscă (zona Teliuc – Ghelari).
Aflate la câțiva kilometri de Sarmizegetusa Regia, culmile Bătrâna, Șteaua Mare, Rudele și Meleia, care se înalță la circa 1.500 de metri și sunt împânzite de rămășițele unor așezări dacice, au păstrat și ele vestigii ale unor exploatări minere antice.
În alte locuri din munți, oamenii de știință au observat anomalii care atestă prezența magnetitei în concentrații ridicate.
„În apropierea Grădiştii Muncelului, s-au format minereurile polimetalice din Dealu Negru (1.866 metri). Acest masiv important, alcătuit din serpentine, a fost eșantionat pe toată suprafața. Fierul este prezent în serpentine în cantitate destul de ridicată (7 – 10 la sută), fiind pus în evidență în numeroasele impregnații cu oxizi de fier care afectează serpentinele. De asemenea, prezenței magnetitului i se datorează și anomaliile magnetice destul de însemnate, care pot fi constatate nu numai cu aparatele moderne, ci și cu simple busole de orientare“, arăta arheologul Istvan Ferenczi, în lucrarea „Premisele naturale ale metalurgiei fierului în Munții Orăștiei”.
Până în prezent, peste 3.000 de piese dacice de fier descoperite de-a lungul timpului în zona Sarmizegetusei Regia, au ajuns în patrimoniului muzeelor. Printre obiectele descoperite se numără mai mult de 400 de lupe de fier, cu o greutate totală de circa 2,5 tone, zeci de nicovale, unele cu greutăţi de până la 50 de kilograme, zeci de lingouri de fier, baroase, ciocane, cleşti de diferite forme şi mărimi, folosiţi de fierari.
Sute de unelte de dulgherie şi tâmplărie, componente ale armelor, pieselor de harnaşament, unelte şi materiale de construcţii provin din aceeași zonă. Multe astfel de unelte s-au pierdut de-a lungul timpului ori au fost descoperite de braconieri și traficate pe piața neagră a antichităților.
