Carmen Guran, director executiv al Direcției Tehnice din cadrul Consiliului Județean Huendoara, a câștigat procesul prin care a solicitat suspendarea hotărârii Consiliului Județean Hunedoara, prin care a fost desfiinţată Direcţia Tehnică a instituţiei şi a dispoziţiei preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara de demitere a directorului acesteia. Ambele decizii au fost luate de șefii CJ Hunedoara în luna februarie a acestui an.
Carmen Guran, care a obținut postulprin concurs, a contestat în instanță actele administrative, iar atât Tribunalul Hunedoara, cât și Curtea de Apel Alba Iulia i-au dat dreptate.
„În motivarea cererii reclamanta arată că a fost numită în funcția publică de conducere de director executiv – Direcția Tehnică și Investiții prin Dispoziția nr. 322/2017, urmare a câștigării concursului organizat în acest sens. Cu privire la actele atacate arată că sunt nemotivate și adoptate cu încălcarea prevederilor art. 94 din Legea 215/2001 și art.28 din Legea nr. 188/1999. În concret, se arată că fundamentarea desființării direcției tehnice este pur formală, singurul scop urmărit fiind desființarea postului său”, se arată în dosar.
Reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara au respins acuzațiile aduse de Carmen Guran, susținând că deciziile au fost adoptate legal.
În procesul judecat pe fond, la Tribunalul Hunedoara, instanța a stabilit următoarele:
Prin Hotărârea nr. 26/2019 adoptată de Consiliul Județean Hunedoara în data de 31.01.2019 s-a aprobat organigrama și statul de funcții ale aparatului de specialitate al Consiliului Județean Hunedoara, conform Anexei nr. 1 și nr. 2 care fac parte integrantă din prezenta, iar prin Dispoziția nr. 38 din 01.02.2019, s-a dispus eliberarea reclamantei Guran Carmen din funcția publică de conducere de director executiv al Direcției tehnice și investiții din aparatul de specialitate al Consiliului Județean Hunedoara, ca urmare a desființării Direcției tehnice și investiții.
Beneficiind de prezumțiile de legalitate și veridicitate,actele administrative sunt executorii din oficiu.
Suspendarea executării actului administrativ se poate dispune,în temeiul art.14 alin.1, din Legea contenciosului administrativ,până la pronunțarea instanței de fond, dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții,care trebuie dovedite de reclamant:
1) existența unui caz bine justificat, și
2) prevenirea unei pagube iminente.
Atât cazul bine justificat cât și paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului trebuie să fie indicate în concret și dovedite de reclamant, nu doar afirmate.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă,atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune ,în egală măsură ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare în procesul executoriu din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un echilibru precum și garanții de echitate pentru particulari întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze individului o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea,suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind în realitate,un eficient instrument procedural, aflat la îndemâna instanței de judecată pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp judecătorul se află în proces de evaluare acestea să nu-și producă efectele asupra celor vizați.
Cât privește prima condiție, aceea a existenței unui caz bine justificat instanța reține că această condiție este îndeplinită.
Astfel, existența unui caz bine justificat presupune existenței unei puternice îndoieli asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu.
Instanța investită cu soluționarea cererii de suspendare nu poate trece la verificarea condițiilor de fond,de temeinicie ale dispozițiilor atacate, întrucât aceasta ar însemna o prejudecare a fondului litigiului. Totuși, la o apreciere de ansamblu a actului,instanța constată că acesta prezintă motive de nelegalitate vădită.
Astfel, atunci când în cuprinsul art. 2 alin.1 lit t din Legea nr. 554/2004 se vorbește de împrejurări legate de starea de fapt și de drept , legea nu distinge între normele de procedură administrativă cărora le este supus actul și normele de drept material administrativ în aplicarea cărora a fost emis. De aceea indiciile de nelegalitate pot viza încălcări atât ale normelor de drept procedural cât și ale normelor de drept material esențial este ca acestea să fie evidente , să poată fi identificate cu ușurință, la nivelul aparențelor .
Reclamanta în cererea de suspendare trebuie să ofere unele elemente probatorii care să permită formarea unui dubiu serios, un stadiu incipient al convingerii că, în final este posibil ca prezumția de legalitate să fie răsturnată, determinant în cererea de suspendare fiind formarea dubiului asupra legalității iar nu demonstrarea nelegalității înseși.
Or, în speță se observă cu ușurință că proiectul de hotărâre privind aprobarea organigramei și a statului de funcții ale aparatului de specialitate ale Consiliului Județean Hunedoara nu a figurat pe ordinea de zi dispusă de Președintele Consiliului Județean Hunedoara prin Dispoziția nr. 30/2019 privind convocarea Consiliului Județean Hunedoara pentru data de 31 ianuarie 2019, orele 13 și nici nu a fost adus la cunoștință publică prin intermediul mass-media(f.34-72).
Nici nu putea figura pe ordinea de zi aferentă ședinței din 31.01.2019, atât timp cât la data convocării și anume 25.01.2019 nu era înregistrată nici expunerea de motive , nici raportul de specialitate și nici avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Se remarcă, faptul că expunerea de motive poartă nr. de înregistrare 1234/29.01.2019, raportul de specialitate poartă nr. de înregistrare 1235/29.01.2019, iar avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a fost solicitat cu adresa nr. 1256/29.01.2019 , proiectul de hotărâre fiind întocmit în baza expunerii de motive din 29.01.2019 (f.107-130).
Fără o cercetare aprofundată se observă că la data convocării ședinței de consiliu din 31.01.2019 și la data publicării ordinii de zi în mass media, nu era înregistrat niciunul din actele premergătoare ce stau la baza întocmirii și apoi adoptării unui proiect de hotărâre .
Apoi, se observă din procesul-verbal încheiat în ședința ordinară a Consiliului Județean Hunedoaradin 31 ianuarie 2019, că președintele Consiliului Județean Hunedoara Bobora Mircea a solicitat în temeiul art. 43 alin.1 din Legea nr. 215/2001 suplimentarea ordinii de zi cu proiectul de hotărâre contestat fără a menționa sau motiva urgența .
Conform art. 43 alin.1 din Legea nr. 215/2001 A , suplimentarea ordinii de zi se poate face doar motivat și numai pentru probleme urgente care nu pot fi amânate până la următoarea ședință ordinară a Consiliului Județean .
În plus avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici invocat în cuprinsul întâmpinării a fost înregistrat la Consiliului Județean Hunedoara doar în data de 31.01.2019,în ziua ședinței Consiliului Județean , fără a fi menționată ora.
Raportat la împrejurările legate de starea de fapt și de drept ce au determinat emiterea hotărârii nr. 26/31.01.2019 există indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate ce creează o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actului ceea ce conduce la concluzia că a fost demonstrată existența cazului bine justificat .
Celelalte aspecte de nelegalitate invocate de reclamantă presupun analiza fondului cauzei, ceea ce ar însemna o prejudecare a fondului litigiului , nepermis de calea reglementată de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Și cerința pagubei iminente ce s-ar produce reclamantei în cazul executării imediate este îndeplinită în cauză și aceasta desigur că nu numai în considerarea pierderii funcției și drepturilor salariale câștigate în temeiul unui concurs legal desfășurat ci față de specificul activității derulate de Direcția tehnică și investiții din cadrul Consiliului Județean Hunedoara .
Toate aceste elemente, deopotrivă de ordin obiectiv și subiectiv justifică suspendarea în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 a executării actelor administrative a căror legalitate se contestă până la pronunțarea instanței de fond.
Cum emiterea Dispoziției nr. 38/2019 privind eliberarea din funcția publică de conducere de director executiv al Direcției tehnice și investiții a reclamantei Guran Carmen_ s-a dispus în aplicarea Hotărârii nr. 26/2019 în privința căreia s-a demonstrat atât cazul bine justificat cât și paguba iminentă este evident că și în acest caz sunt îndeplinite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Așa fiind pentru motivele expuse în raport de îndeplinirea condițiilor prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004 se va admite cererea formulată de reclamanta Guran Carmen și se va dispune suspendarea executării actelor administrative contestate în prezentul litigiu, până la pronunțarea instanței de fond.
Potrivit art. 451 alin.2 C.pr.civilă (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
Instanța recunoaște că reclamanta a beneficiat de asistență juridică calificată, dar raportat la obiectul dosarului,la complexitatea cauzei dar și la caracterul lor rezonabil , dat fiind că în fața tribunalului a existat un singur termen de judecată, reduce onorariul de avocat de la 5950 lei la 2000 lei la care se adaugă cheltuielile privind plata taxei de timbru.
