Ultimii zece kilometri ai drumului spre Muntele Găina, unde are loc „Târgul de fete”, reprezintă un urcuș anevoios prin pădure, din centrul satului Vidrișoara (comuna Avram Iancu), până în locul aflat la aproape 1.500 de metri altitudine, marcat de statuia „Crăișorului Munților”. În fiecare an, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, mii de oameni parcurg acest drum pentru a petrece la evenimentul a cărei tradiție datează de peste două secole. Muntele Găina se află în Alba, nu departe de limita județului cu Hunedoara, Arad, Bihor și Cluj, astfel că la sărbătoare participă oameni din toate cele cinci regiuni.
Potrivit etnografilor, la Târgul de Fete se adunau locuitorii din Munţii Apuseni pentru a face schimb de produse, dar era şi un prilej pentru întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, care veneau aici cu părinţii. Pregătirile pentru urcatul pe munte se făceau cu câteva zile, iar în ziua târgului fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care participau la acest eveniment. Ceremonia era însoţită de cântece şi schimb de jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau. „Mamele din regiunea munţilor îşi aduc şi zestrea fetei, pe care o prezintă deodată cu fata. La gâtul fetelor atârnă taleri de aur şi de argint înseilaţi. Celelalte podoabe, cum sunt de exemplu: năfrămile colorate, ştergăriile cu alesături de bumbac, de diferite culori, pernele, lăzile împestriţate, sunt încărcate pe spatele cailor mocăneşti şi transportate la faţa locului. Odată ajunşi aici le descarcă pe fiecare şi le aşează sub cortul pe care şi-l ridică fiecare, ca într-un adevărat târg. Locuitorii munţilor, fiind toţi păstori, stau atât de departe cu locuinţele lor unul de altul, încât cel mai apropiat vecin are nevoie de jumătate de ceas până când ajunge la celălalt. Din această cauză fetele tinere nu au unde să se ducă şi tineretul de aici nu se întâlneşte decât o dată în an la târgul de fete ce se ţine pe Muntele Găina. Femeile măritate se duc pe la înmormântări, însă fetelor nu le este permis nici aceasta”, afirma scriitorul Jokai Mor, în „Sărmanii Bogaţi”. Alți istorici contestă faptul că târgul de fete era un prilej de încheiere a unor cununii, ci doar o sărbătoare locală, cu însemnătate profundă pentru locuitorii Țării Moților, unde oamenii petreceau și făceau schimburi de mărfuri.
În ultimii ani, târgul de fete a rămas doar un prilej de petrecere pentru numeroșii oaspeți ai locului impresionant de pe munte.
