În plus, soţia primarului suspendat din Lupeni a cerut ridicarea sechestrului pe avere pus de către procurorii DNA
Decizia procurorilor DNA de a pune sechestru pe averea primarului din Lupeni, Cornel Resmeriţă, a fost contestată în instanţă. Nu de edil, însă, ci de soţia lui, Lucia Resmeriţă.
Schimbare de regim
Procesul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi urmează ca magistraţii să analizeze cererea formulată de Lucia Resmeriţă, care are ca obiect „contestarea măsurii asigurătorii”. Căsătoriţi de zeci de ani, soţii Cornel şi Lucia Resmeriţă, care este administrator al SC Gloria SRL Lupeni, deţin împreună mai multe bunuri. Astfel, conform declaraţiei de avere a edilului, aceştia împart cel puţin un teren, două imobile sau bijuteriile în valoare de 7.000 de dolari. Procurorii DNA au decis instituirea sechestrului asigurător pe bunurile primarului suspendat din Lupeni, Cornel Resmeriţă, arestat preventiv, iniţial, în Dosarul “Gala Bute”, în care s-a dispus urmărirea penală şi pe numele fostului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea. Pus sub urmărire penală de procurorii DNA, primarul Cornel Resmeriţă va fi cercetat în arest la domiciliu. Contestaţia depusă de acesta faţă de prelungirea măsurii arestului preventiv a fost admisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe de altă parte, chiar dacă va sta acasă, primarul suspendat al municipiului Lupeni trebuie să respecte mai multe obligații impuse de instanță, altfel se poate întoarce din nou după gratii.
Nicidecum sărac
Potrivit propriei declaraţii de avere, Cornel Resmeriţă este proprietarul unui teren de 300 de metri pătraţi, cumpărat în 1997 în localitatea hunedoreană Uricani. Mai are un teren, în municipiul Lupeni, cu o suprafaţă de270 de metri pătraţi, dobândit în anul 1996, împreună cu fratele său, Marinică Resmeriţă. Tot la Lupeni, împreună cu soţia sa Lucia, primarul are un teren intravilan în suprafaţă de 155,16 metri pătraţi pe care l-a cumpărat în anul 2005. Totodată, Cornel Resmeriţă şi soţia sa deţin o casă de locuit în Lupeni, imobilul în suprafaţă de 265,05 metri pătraţi fiind cumpărat în anul 2005. Primarul din Lupeni şi-a construit, în perioada 1995-1996, o casă de vacanţă în suprafaţă de 220 de metri pătraţi la Uricani. În perioada 1996-2003, soţia şi fratele primarului au cumpărat, în Lupeni, spaţii comerciale în suprafaţă de 970 de metri pătraţi. Tot Cornel Resmeriţă este, din 2005, proprietarul unei case de vacanţă în staţiunea montană Straja în suprafaţă de 80,07 metri pătraţi. Are şi bijuterii în valoare de 7.000 de dolari, un cont curent şi un depozit bancar în sumă de 32.000 de lei. Primarul din Lupeni nu are datorii şi nici maşini în proprietate, acesta câştigând de la Primărie suma de 35.890 de lei, în timp ce soţia sa a obţinut venituri în valoare de 24.000 de lei.
Fonduri “cu dedicaţie”
Cornel Resmeriţă este cercetat de procurorii DNA după ce ar fi primit „cu dedicaţie” fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus de Elena Udrea, pe care le-a direcţionat către Termogaz Company, societate controlată de Adrian Gărdean, în baza unui contract supraevaluat. Primarului suspendat din Lupeni i se impută un prejudiciu de peste 2,5 milioane de lei.
Familie de familie
Soţii Resmeriţă au doi copii care, la rândul lor, sunt personaje foarte cunoscute în judeţul Hunedoara. Dintre cei doi, Cristian Resmeriţă este mai cunoscut, acesta aflându-se la cel de-al doilea mandat de parlamentar din partea PSD. Dar deputatul social-democat, coleg de partid cu tatăl său, este acuzat de ANI de incompatibilitate, deoarece şi-ar fi angajat fratele, Lucian, profesor şi director de liceu în Lupeni, în funcţia de consilier la propriul birou parlamentar. Conform ANI, Lucian Resmeriţă a fosat angajat la biroul fratelui său în perioada ianuarie 2009 – aprilie 2012, răstimp în care a câştigat o sumă de aproape 13.000 de euro. ANI spune că deputatul Cristian Resmeriţă a încălcat prevederile art. 70 din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”, precum și ale art. 71, „principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”. Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către demnitar a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit căruia „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”. La rândul său, deputatul PSD Cristian Resmeriţă a dat în judecată Agenţia Naţională de Integritate, care a stabilit că a fost în conflict penal de interese. Cererea de chemare în judecată a fost depusă la Curtea de Apel Alba Iulia, dar magistraţii nu au stabilit încă primul termen de judecată în dosarul Cristian Resmeriţă versus ANI.
Din tată-n fiu
Legăturile dintre membrii familiei Resmeriţă sunt mult mai mari. După ce tatăl-primar Cornel, în urma arestării sale în dosraul “Gala Bute” a decis să se autosuspende din PSD, preşedinţia interimară a organizaţiei locale Lupeni a social democraţilor a fost preluată de fiul – deputat Cristian. Iar modelul de Valea Jiului seamănă foarte mult cu cel existent, dar şi pus în practică, în Siria şi Coreea de Nord. Că şi în România au fost, sunt şi, din păcate, dar cu siguranţă, vor mai fi astfel de exemple, este un alt subiect. (Carmen Cosman – Preda, Amarildo Szekely)
