16.1 C
Deva
miercuri, iunie 19, 2024

(VIDEO) De ce este atât de periculos râul Strei

  • În anii 1989 – 2019, râul Strei a fost amenajat hidroenergetic pe tronsonul Hațeg (Subcetate) – Bretea Streiului. În acest timp, au fost realizate trei hidrocentrale, dotate fiecare cu câte două turbine Kaplan, de la Subcetate, Plopi și Bretea Streiului. Statul român a renunțat la construcția altor patru hidrocentrale propuse în proiectul inițial.

Hidrocentralele cu mai multe canale de fugă şi lacuri de acumulare au modificat atât vechea înfăţişare a Streiului cât şi debitul acestuia.

Adesea, în timpul activităţilor hidrotehnice de pe sectorul Bretea Streiului – Hațeg, volumul râului creşte brusc, iar insuliţele din mijlocul său sunt înghiţite de ape. Au fost numeroase cazuri de-a lungul timpului în care oamenii veniţi să se relaxeze pe insuliţele din Strei au cerut ajutorul autorităţilor, după ce au rămas izolaţi în mijlocul râului, odată cu creşterea bruscă a nivelului apelor.

Cel mai recent dintre ele a avut loc duminică seara, când în câteva minute apele au crescut în jurul unei insule de la Bretea Română, izolând o familie cu un copil de cinci ani. Aceasta a fost adusă la mal de pompieri.

„Din cauza creșterii debitului de apă pe râul Strei și a curenților puternici, cei doi adulți și minorul au rămas izolați pe o insulă de circa 80 de metri pătrați, în mijlocul râului, la o distanță de aproximativ zece metri față de mal. Intervenția pompierilor a fost una dificilă, atât din cauza curenților foarte puternici, cât și din cauza vizibilității reduse, odată cu lăsarea întunericului”, a informat Roxana Mateuț, purtătoare de cuvânt la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Hunedoara.

Și alte familii venite să se relaxeze pe malurile și insulițele de pe Strei, accesibile în mod normal, au trecut prin situații dramatice, în timpul deversărilor din lacurile de acumulare. Creșterea nivelului apei are loc de obicei seara, iar unii localnici cunosc acest lucru și își iau măsuri de precauție. Alții sunt luați pe nepregătite.

„Eram cu copilul în apă și am avut mare noroc că am reușit să ies la mal, cu el în brațe”, spune unul dintre turiștii surprinși de creșterea bruscă a debitului râului.

„Duminică, în câteva minute apa a crescut cu aproape un metru. Am avut mare noroc cu o doamnă care a strigat foarte tare să ieșim din apă că au dat drumu la baraj”, spune o altă turistă.

„Am pățit-o acum vreo 12 ani. Am reușit sa ieșim la mal, dar de atunci nu mai merg la Strei”, spune un alt hunedorean.

Unii localnicii spun că deversările de apă care duc la creșterea nivelului râului ar trebui anunțate din timp de cei care administrează amenajările hidroenergetice. Alți oameni propun amplasarea unor panouri de avertizare, anunțarea creșterii debitului cu ajutorul sirenelor, a mesajelor Ro-Alert ori chiar de către polițiștii locali, trimiși să patruleze pe maluri.

În ultimii ani, râul Strei a făcut mai multe victime. Unii localnici au murit înecați în canalele de derivație a hidrocentralelor, alții au pierit luați de apele învolburate după ce veniseră la scăldat. În februarie 2014, unul dintre podurile peste râu, de la Bretea Română, s-a prăbușit din senin.

Avea o vechime de circa 40 de ani, însă apele Streiului au săpat la temelia unuia dintre pilonii săi de beton.

Și podul rutier peste Strei, de la Călan, este degradat, însă investiția în refacerea acestuia a rămas blocată, după ce niciun constructor nu a fost interesat de lucrările scoase la licitație de primăria din orașul Călan.

Inundațiile devastatoare produse de râul Strei au fost amintite de la începutul secolului XX. Sate întregi erau „măturate” de viituri, atunci când din cauza ploilor torențiale apele sale ieșeau din matcă.

În deceniile următoare, până la mijlocul secolului XX, localnicii au făcut o serie de amenajări hidrotehnice pentru a stăvili apele învolburate, care făceau pagube în special pe cursul inferior al râului Strei, între Hațeg și Simeria Veche, locul de vărsare în Mureș.

Au fost ridicate mai multe baraje, cursul apei a fost deviat în locurile vulnerabile la inundații din zona Călan – Simeria Veche (16 kilometri), malurile au fost întărite, iar în unele locuri au fost amenajate, trepte de piatră în albia râului, pentru a regulariza cursul acestuia. Viiturile de pe râul Strei au continuat să rupă podurile și să producă inundații în satele de pe malurile sale.

În anii ’60, a fost construit barajul primului lac de acumulare înfiinţat pe râul Strei din Hunedoara, pentru a alimenta Uzinele de Fier de la Călan, amenajarea fiind folosită și pentru a preveni inundațiile.

Uzina metalurgică din orașul Călan a fost dezafectată în anii 2.000 după aproape un secol și jumătate de la ridicarea primului furnal, însă lacul de acumulare de la Călan, deși nu mai este folosit ca sursă de apă, şi-a păstrat rolul de regularizare a râului.

Au urmat, începând din anii ’90, salba de trei hidrocentrale pe Strei, construite pe tronsonul Hațeg – Călan, care împreună cu celelalte amenajări și cu balastierele deschise aici au adus mari schimbări râului.

Din orașul Călan şi până la întâlnirea cu Mureşul, pe ultimii 15 kilometri ai traseului traversat de apele Streiului, înfăţişarea râului învolburat redevine sălbatică, rămânând puţin afectată de intervenţia omului. În unele zone, cursul apei a fost deviat faţă de cel din secolele trecute.

Apele Streiului au adâncimi variabile, de la câteva zeci de centimetri în locuri în care poate fi traversat la pas, la peste 10 metri, în zona digului de la Călan. Canalele de derivaţie construite pe mai mulți kilometri de-a lungul Streiului ajung la o adâncime de şapte metri.

Știri Similare

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/