- Până în 2022, înainte de amenajarea rutei turistice Via Transilvanica, vechiul sector de cale ferată cu cremalieră, din Porțile de Fier ale Transilvaniei, devenise un tărâm al nimănui, aproape inaccesibil din cauza lăstărișului crescut pe terasamentul fostei căi ferate.
Fostul traseu feroviar ce trece, prin pădure, pe deasupra Drumul Național 68 Hațeg – Caransebeș a fost transformat într-o potecă ce poate fi folosită de turiști, pe jos sau cu bicicleta. Vegetația a fost defrișată, iar din loc în loc, gropile au fost acoperite cu pietriș. Bornele kilometrice ale fostei căi ferate au lăsat locul bornelor din andezit, împodobite cu sculpturi, de pe Via Transilvanica.
Călătorii pot vedea astfel, din nou, locurile prin care treceau mocănițele (locomotivele cu aburi), dotate suplimentar cu un sistem de roți zimțate, care se conecta la instalația cremalierei, pentru a putea străbate urcușul și coborâșul trecătoarei dintre regiunile istorice Ardeal și Banat.
De asemenea, găsesc la limita județelor Hunedoara și Caraș Severin, rămășițele haltei Porțile de Fier ale Transilvaniei, locul unde ar fi fost descoperite vestigii ale așezării dacice Tapae.
Unii arheologi au identificat Tapae cu trecătoarea „Porțile de Fier ale Transilvaniei”, aflată în apropiere de așezarea antică Ulpia Traiana Sarmizegetusa, între localitățile Zeicani (Hunedoara) și Bouțari (Caraș -Severin).
Aici au fost identificate valuri de pământ amenajate în Antichitate – cel mai probabil – întinse pe mai mult de doi kilometri şi jumătate, care ar fi avut rolul de a închide principala cale de acces dinspre Dunăre, prin țara Haţegului, spre Sarmizegetusa Regia.
Trecătoarea dintre Banat și Ardeal este traversată de șoseaua națională Hațeg – Caransebeș, iar versanții din împrejurimile sale sunt acoperiți de păduri vaste, în care cercetările arheologice au fost sumare.
Vestigii antice au fost descoperite aici la începutul secolului al XX-lea, odată cu construcția căii ferate Hațeg (Subcetate) – Caransebeș. Totuși, unii autori susțin că antica Tapae s-ar fi putut afla și în alte locuri din vestul României.
Calea ferată Subcetate – Caransebeș, care traversa Porțile de Fier ale Transilvaniei, a fost construită în primii ani ai secolului XX pentru a lega Ţara Haţegului şi bazinul carbonifer al Văii Jiului de centrul metalurgic de la Reşiţa şi de prima cale ferată a cărbunelui din Banat, Oraviţa-Baziaş, construită la mijlocul secolului al XIX-lea.
Datorită declivităţii mari a traseului, pe o porţiune de aproape 10 kilometri, care porneşte din apropierea satului Bouţari (Caraş-Severin), traversează „Porţile de Fier ale Transilvaniei“ şi coboară în depresiunea Haţegului, la Sarmizegetusa, calea ferată a fost dotată cu cremalieră, o instalaţie complexă care ajuta locomotivele să urce pantele.
Tronsonul cu cremalieră a fost închis în anul 1978, după şapte decenii de la inaugurare, iar locomotivele speciale au fost retrase în depourile din Petroşani şi Subcetate, unele dispărând, cu timpul.
Până în anul 2012, și celelalte sectoare ale căii ferate din vestul țării au fost dezafectate. Au rămas fostele gări și câteva porțiuni de cale ferată (video – tronsonul Subcetate – Hațeg), pe care trenurile nu mai circulă.
Via Transilvanica, o rută turistică populară pentru amatorii de drumeții, lungă de 1.400 de kilometri, pornește de la Putna, străbate Transilvania şi se încheie la Drobeta – Turnu Severin.
În Hunedoara, Via Transilvanica a fost inaugurată în vara anului 2022. Ruta parcurge 150 de kilometri trecând prin Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina (Munții Șureanu) și pe la poalele Retezatului.
