- Mai puțin de 20.000 de oameni trăiesc în municipiul Vulcan din Valea Jiului. În anii ’80, localitatea minieră avea aproape 30.000 de locuitori, iar autoritățile comuniste prognozau creșterea populației la 40.000 de oameni, până în anii 2000.
Planurile de expansiune ale regimului comunist pentru orașele din Valea Jiului s-au dovedit nerealiste, iar declinul industriei cărbunelui a dus, după 1990, la închiderea exploatărilor și a marilor uzine din zonă și la plecarea a numeroși localnici.
La cele două mari unități industriale rămase în Vulcan, mina din localitate și Termocentrala Paroșeni lucrează mai puțin de 1.000 de oameni.
Exploatarea minieră va fi închisă până în jurul anului 2030, în timp ce termocentrala are o soartă incertă și va trebui în următorii ani să înceteze folosirea cărbunelui. Municipiul Vulcan, cel mai vechi oraș din Valea Jiului, va rămâne astfel fără industria care i-a asigurat dezvoltarea în ultimul secol și jumătate.
Povestea orașului Vulcan a început la mijlocul secolului al XIX-lea, când aici au fost deschise primele exploatări miniere din Valea Jiului. În deceniile următoare zona bogată în resurse naturale, locuită de o populație arhaică ocupată cu creșterea animalelor, avea să atragă numeroși coloniști din Transilvania, Muntenia și din mai multe ținuturi ale Imperiului Austro-Ungar.
Așezarea se transformase în numai câțiva ani, la începutul secolului XX într-un mic orășel, cu 5.000 – 6.000 de locuitori, iar cei mai mulți lucrau în minerit. Prima uzină electrică din Valea Jiului a fost construită în vecinătatea minei de cărbune din Vulcan. Ruinele sale mai pot fi văzute pe malul Jiului de Vest.
Mina de cărbune din Vulcan a fost închisă în preajma celui De-al Doilea Război Mondial. Atunci, doar patru mine de cărbune mai funcționau în Valea Jiului, la Lonea, Petrila, Aninoasa și Lupeni. La Vulcan a fost înființat însă, cel mai mare lagăr de prizonieri de război din Hunedoara.
Peste 3.000 de prizonieri sovietici au fost cantonaţi la începutul anilor ´40 în Lagărul 9 Vulcan, înfiinţat pe valea pârâului Crividia, în vecinătatea actualei mine de cărbune.
În primii ani după război, regimul comunist a accelerat extinderea orașelor Văii Jiului. Au fost înființate ori reactivate exploatări miniere la Vulcan, Uricani, Paroșeni, Dâlja și Câmpa, au fost înființate Termocentrala Paroșeni, Preparația de cărbune din Coroiești, Uzina de utilaj minier din Petroșani, o țesătorie la Vulcan, fabrici alimentare, carierele de calcare de la Peștera Bolii și Bănița, au fost deschise mai multe exploatări forestiere, iar uzina de fibre textile Vâscoza din Lupeni a devenit una dintre cele mai mari din România.
În Vulcan a început construcţia primelor cartiere de blocuri, iar exploatarea minieră a atras mii de noi angajaţi, mulți dintre ei proveniți din regiuni îndepărtate ale României.
În anii ´50, Termocentrala Paroșeni, proiectată de ingineri sovietici, era prezentată ca una dintre marile realizări ale regimului comunist, în cadrul „Planului de electrificare de 10 ani” (1951-1960).
Termocentrala a asigurat energia termică în localităţile Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi Petroşani. În 2009, cele trei generatoare de 50 MW date în folosinţă în anii ´50 au fost casate, datorită duratei lor de viaţă depăşite.
În ultimii ani, Termocentrala Paroşeni a mai funcţionat cu un singur grup energetic de 176 MW, folosind cărbune de la minele din Valea Jiului. Până în 2030, va trebui să renunțe la folosirea huilei.
Preparaţia Coroieşti din Vulcan a fost înfiinţată la începutul anilor ’60 și era prezentată, și ea, de autorităţile comuniste, drept una dintre „perlele” industriei din Valea Jiului.
În anii 2000, Guvernul României a investit circa 16 milioane de dolari în modernizarea Preparaţiei Coroieşti, însă retehnologizarea ei nu a putut să o salveze de la distrugere. A fost închisă în 2015, și devastată de hoți în următorii ani.
Aproape 100 de hectare de teren, de pe malul râului Jiul de Vest, care cuprindeau clădirile și instalațiile preparației, au dost transformate în ruine.
Pe celălalt mal al Jiului se înșiră cartierele de blocuri din municipiul Vulcan, iar deasupra lor se înșiruie crestele munților Vâlcan, învecinați masivelor Retezat şi Parâng. Turismul se numără printre puținele lucruri care dau speranțe localnicilor în redresarea zonei. În iarna anului 2022, orașul a fost declarat stațiune turistică de interes local.
