- În satul Gialacuta din Hunedoara, cu un singur locuitor, turmele de oi și măgari mai tulbură liniștea așezării, iar fosta școală a devenit stână.
De câțiva ani, Longhin Topor (76 de ani) a rămas singurul locuitor al satului Gialacuta din Hunedoara, aflat la doar 25 de kilometri de municipiul Deva, la capătul unui drum care traversează satele comunei Brănișca, intră în pădure și se înfundă într-o vale domoală, unde trecut trăiau vreo 300 de oameni.
După 1990, satul Gialacuta din Hunedoara a rămas aproape pustiu. Câțiva bătrâni mai locuiau în casele vechi de cărămidă și lemn, împrăștiate pe dealuri ori înșirate de-a lungul pârâului Gialacuta.
Oamenii creșteau animale, aveau mici grădini de zarzavaturi, livezi de pruni și meri, iar deasupra gospodăriilor lor se întindeau pădurile din Munții Metaliferi. Bătrânii s-au stins unul câte unul, iar satul lui Longhin Topor s-a cufundat treptat în liniște.
Școala din Gialacuta nu și-a mai avut rostul după 1990, iar biserica veche de trei secole a fost transformată în cenușă în urma unui incendiu, în 2012. În lipsa oamenilor, drumul forestier spre sat nu a mai fost îngrijit, iar Longhin a rămas să se descurce singur în mijlocul naturii.
„În trecut, la fiecare gospodărie din sat găseai 4 – 5 animale, vite, porci, oi. Acum vezi mai multe animale sălbatice prin sat: mistreți și căprioare. Am avut și eu o vacă, până acum vreo doi ani, dar nu am mai putut să o țin, iar alta nu am mai putut lua”, se plângea vârstnicul.
Rămas aproape pustiu în ultimii ani, satul Gialacuta din Hunedoara este din nou animat, nu de oameni, ci de turmele de oi și măgari aduse aici.
Fosta școală din sat a devenit stână, unde măgarii au luat locul elevilor, iar câinii păzesc atât animalele, cât și gospodăriile nelocuite, cuprinse de vegetația sălbatică.
În urmă cu vreun an, mai multe case vechi din Gialacuta au fost sparte, însă odată cu instalarea stânii, puțini îndrăznesc să se mai apropie de sat. Unii dintre ciobănești l-au atacat chiar și pe Longhin, iar vârstnicul a stat în spital mai multe zile, grav rănit de mușcăturile câinelui.
„Avem mai mulți câini, unii uriași, caucazieni, care păzesc oile, măgarii și satul, așa că după lăsarea serii nu mai dă nimeni târcoale pe aici”, spune ciobanul care are în grijă animalele.
În ultimii ani, unii dintre care au case în Gialacuta și-au îngrădit proprietățile și le-au dotat cu sisteme de supraveghere video, pentru a-i descuraja pe hoți.
Proprietarii caselor bătrânești le mai folosesc ca reședințe de vacanță, iar unii, deși ajung tot mai rar, au de gând să revină aici, la bătrânețe, spunea Longhin (video).
