Sâmbătă, peste 60 de oameni, mulți dintre ei copii și adolescenți, au luat la pas vechiul traseu al căii ferate care lega Hunedoara de satele de pe valea Govâjdiei.
Localnicii au dorit să atragă astfel atenția autorităților asupra potențialului turistic al fostei căi ferate, dezafectată la sfârșitul anilor 2000.
„Autoritățile s-au arătat nepăsătoare față de soarta tronsonului pe care circulau așa-numitele mocănițe, însă noi încă sperăm că se vor găsi soluții pentru punerea sa în valoare, pentru că leagă, printr-o zonă superbă, două dintre cele mai reprezentative monumente ale Hunedoarei: Castelul Corvinilor și Furnalul de la Govâjdia – vechi de peste două secole”, spune Maria, una dintre participante la drumeție.
Traseul fostei căi ferate pornește din vecinătatea Castelului Corvinilor, pe valea Zlaștiului, unde timp, pe versantul care mărginește malul drept al râului, timp de peste un secol au funcționat depoul căii ferate și „gara mică” a Hunedoarei.
Un viaduct spectaculos peste Zlaști și peste șoseaua Hunedoara – Cerbăl muta, în continuare, traseul fostei căi ferate pe malul drept al căii ferate, unde aceasta ocolea vechea fabrică de dolomită de la Zlaști, în trecut una dintre cele mai moderne din România.
Fostul „drum de fier” devenit între timp un drum de pământ, greu accesibil în unele locuri, urcă sinuos din valea Zlaștiului, pe dealurile satului, apoi se afundă într-un tunel lung de 747 de metri, prin care iese în valea Govâjdiei. De la ieșirea din tunel, până la Furnalul de la Govâjdia, terasamentul fostei căi ferate a fost amenajat pe marginea versanților prăpăstioși ai Govâjdiei, tăind stâncile în mai multe locuri.
„Este cea mai spectaculoasă zonă a traseului, chiar dacă pe alocuri, este dificile de parcurs. Au fost luate podurile, iar pe vechiul terasament a crescut vegetația și s-au prăbușit bolovani, stânci și copaci”, spune unul dintre excursioniști.
Furnalul de la Govâjdia a rămas punctul final al traseului de circa 12 kilometri al fostei căi ferate, deși în trecut, acesta mai continua alți cinci kilometripe valea Nădrabului, spre Rețișoara (Ghelari) și Crăciuneasa, de unde trenurile aduceau minereu de fier și dolomită. Furnalul de la Govăjdia se numără printre cele mai vechi furnale care s-au păstrat în Europa. A funcţionat de la începutul secolului al XIX-lea până după Primul Război Mondial, iar cuptorul său a rămas aproape intact în prezent. În ultimii ani, clădirea monumentului a ajuns într-o stare tot mai precară.
