- Satul Ruda Brad din Hunedoara, aflat pe valea pârâului Musariu, la cinci kilometri de centrul municipiului Brad, a fost locuit de peste două secole de familii de mineri.
Minele de aur din zona Bradului (Munții Metaliferi) au fost închise în anii 2000, iar satul care în trecut avea circa 600 de locuitori, mulți veniți din zona Moldovei, s-a depopulat treptat.
„Numele vechi al localității era Musariu, după un orizont de mină, numit astfel. Minele de aur au fost exploatate aici din timpul Imperiului Austro-Ungar, iar localnicii au lucrat, în general, în minerit sau au avut locuri de muncă asociate activității miniere. În anii interbelici, Societatea minieră Mica din Brad a construit aici mai multe clădiri pentru familiile de mineri, un sediu al minei, o clădire folosită ca teatru și cămin, băi pentru mineri. Aici a fost și o închisoare, din care deținuții erau scoși la muncă, sub pază”, a povestit Mircea, un localnic.
Vechiul cinematograf din satul Ruda (Musariu) datează de peste un secol și se numără printre clădirile cu arhitectură deosebită din zona minieră. Aici funcționa în trecut și o bibliotecă, iar reprezentațiile artistice aveau loc frecvent.
„Biblioteca dispune de 76 numere, iar numărul cititorilor acestei biblioteci este de 45—50. Până la data de 6 Mai 1923, în fiecare sărbătoare şi duminică s-au ţinut şezători culturale în comuna Ruda Musariu, cu scopul de a combate beţia, superstiţiile, lenea şi toate moravurile rele, apoi combaterea diferitelor curente sociale (anarhia, bolşevismul etc.), reinfiltrarea simţului naţional, curăţirea limbii de cuvinte străine, precum şi a diferitelor obiceiuri introduse de duşmanii poporului român. S-a făcut, apoi, şi o propagandă aprigă pentru portul naţional”, informa revista Transilvania, în 1923.
În apropierea satului, o clădire mai veche decât fostul cinematograf atrage privirile călătorilor.
Zidită din piatră, dar ascunsă în prezent în pădure, vechea biserică de pe Valea Musariului a fost ridicată în urmă cu peste un secol de Asociaţia Minieră Ruda 12 Apostoli.
Drumul localnicilor spre vechile mine de aur trecea pe la biserică, iar în vecinătatea ei se află fostele galerii miniere Zdrahonț și Ruda 12 Apostoli, exploatate din secolul al XIX-lea.
În aceeași zonă s-a păstrat și una dintre cele mai vechi galerii miniere din România: galeria Treptele Romane, înființată în secolul al doilea și refolosită și în secolul al XIX-lea ca intrare în adâncurile pământului, unde se aflau bogatele filoane de aur pur.
Galeria Treptele Romane (video) și-a primit numele de la faptul că la capătul celor aproape 200 de metri ai săi mai pot fi văzute scări dăltuite în piatră, specifice minelor din vremea romanilor. Din fundul ei, alte tuneluri miniere formau un labirint subteran uriaş şi neregulat, pe care oamenii l-au săpat în căutarea filoanelor de aur.
În satul Ruda Brad din Hunedoara, multe dintre gospodării nu mai sunt locuite. Unele case au ajuns în pragul ruinării. Pentru unii localnici, minele de aur din Munții Metaliferi au reprezentat șansa la o nouă viață.
„Am venit aici din Moldova, din zona Vasluiului, la fel ca și alte familii stabilite aici în anii de comunism. Acolo terenurile au fost colectivizate și noi nu am rămas cu mai nimic, cu câțiva metri de pământ în jurul casei. Au venit unii după alții să muncim aici, în minele de aur, iar mulți nu au mai plecat, până în anii 2000, când minele și-au închis porțile, iar oamenii au luat ordonanțele și au rămas fără locuri de muncă. Lucram opt ore, apoi beam o bere, citeam un ziar și ne relaxam. Acum, din vechile mine nu a mai rămas aproape nimic”, spune Constantin, un fost miner.
În satul Ruda Brad din Hunedoara pădurile ascund ruine ale fostelor exploatări miniere, guri de mină blindate, construcții de beton, dar și numeroase guri de aerisire, periculoase pentru cei care nu cunosc zona, prin acestea din urmă, oamenii și animalele riscând să se prăbușească în gol, zeci de metri.
