Patrimoniul cultural al României este mai bogat şi a fost reîntregit în ultima perioadă în urma cooperării dintre autorităţile române şi cele din străinătate. Alţi 27 de kosoni vor completa zestrea istorică deja repatriată, alături de monedele găsite la Ocolişul Mare.
Muzeul Naţional de Istorie a României a anunţat că, luni, tezaurul istoric al României va fi completat cu monede dacice recuperate de autorități din Italia și județul Hunedoara. “Readucerea în țară a 27 monede de aur dacice de tip Koson (stateri), reprezintă rezultatul a aproape doi ani de muncă, la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și experți de la Muzeul Național de Istorie a României, precum și omologii lor din Italia.
Cu același prilej, vor fi prezentate și cele 138 de monede de aur de tip Koson, recuperate recent, de pe teritoriul satului Ocolișul Mare, județul Hunedoara, care vor fi aduse la Muzeul Național de Istorie a României, în vederea efectuării unor expertise”, au precizat reprezentanţii MNIR.
Până în prezent s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a brățărilor de aur dacice, mai precis patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013. Toate aceste operaţiuni au avut ca obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea convenției UNIDROIT, din Franța, Elveția, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii și Germania. Iar urmare a acestor acțiuni, patrimoniul cultural național a fost reîntregit cu următoarele bunuri: 13 brățări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, 1.024 monede de aur de tip Koson, 204 monede de tip Koson din argint, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice. Lor li se adaugă alte 33 monede grecești de aur de tip Lysimachos, emiși în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, un depozit de unelte și arme din fier, precum și 3.663 monede din argint și bronz, recuperate de autoritățile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 și 2014. “La realizarea expertizelor științifice ale bunurilor arheologice și numismatice excepționale aparținând patrimoniului cultural național al României, recuperate cu sprijinul organelor judiciare românești și străine, au participat o serie de specialiști care activează în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, Institutului Național de Fizică Atomică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutului de Istoria Artei și Arheologie (Cluj-Napoca), Bibliotecii Academiei Române, Muzeului de Istorie Națională și Arheologie (Constanța), Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (Tulcea), Muzeului Țării Crișurilor (Oradea).
Expertizele s-au realizat și într-o serie de laboratoare specializate din Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Statele Unite ale Americii”, au mai spus sursele menţionate.
Doar monede emise de regele Koson
Oficialii MNIR precizează că cele două loturi de monede din aur dacice recuperate recent din Italia și din județul Hunedoara sunt alcătuite numai din stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista. Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere grecești, menționând numele și titlul suveranului emitent. Ele au fost emise în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia şi, datorită acestor monede, cunoaștem azi mai multe date despre istoria politică, viața economică, socială, arta și religia Daciei în anii care au urmat dispariției lui Burebista. “Toate aceste monede extrem de rare au fost obținute în mod ilicit, de către persoane implicate în activități ilegale de detecții și săpături în zona Sarmizegetusei Regia, fiind ulterior scoase în mod clandestin din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA”, arată specialiştii MNIR. Monedele recuperate vor face obiectul unei expoziţii temporare.
