Pentru a doua oară, ziua de 18 decembrie va fi cea a sentinţei, pentru cei 12 hunedoreni judecaţi în dosarul comorilor dacice. La această dată Curtea de Apel Alba Iulia va pronunţa soluţia în acest dosar, vechi din 2005.
Curtea de Apel Alba Iulia a amânat marţi pronunţarea sentinţei în dosarul aurului dacic, în care un grup de hunedoreni este acuzat de furtul şi traficarea unor comori şi bijuterii antice, de milioane de euro, descoperite ilegal în siturile arheologice ale cetăţilor dacice. Soarta face ca pronunţarea sentinţei în acest dosar, amânată pentru data de 18 decembrie, să fie în aceeaşi dată în care în urmă cu patru ani cei 12 hunedoreni anchetaţi în acest dosar au fost condamnaţi de Tribunalul Hunedoara la pedepse de până la 12 ani de închisoare. „Instanţa a decis amânarea pronunţării soluţiei la apelul declarat în acest dosar, pentru 18 decembrie 2013. Au fost foarte multe concluzii scrise depuse în cauză şi de aceea magistraţii au decis amânarea pronunţării. Soluţia Curţii de Apel nu va fi definitivă, ea putând fi atacată cu recurs”, a precizat Cosmin Muntean, purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia.
Aurul dacilor, pe masa judecătorilor
În dosarul comorilor dacice sunt inculpaţi Iulian Ceia, considerat liderul grupării infracţionale, Ciprian State Hidişan, Ion Nedelcu, Adrian Nistor, Florin Nistor, Mugur Nedelcu, Mihai Zerkula, David Magda, Ioan Petru Groza, Alberto Deak, Ileana Vasinca şi Ioan Vasinca. Cu excepţia lui Ioan Vasinca, ceilalţi 11 hunedoreni au fost condamnaţi la pedepse între trei ani şi doisprezece ani de închisoare. Hunedorenii implicaţi în acest dosar sunt acuzaţi că în perioada 1997 – 2005 ar fi sustras mai multe tezaure de bijuterii, monezi şi obiecte de valoare antice. Printre bunurile care au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor se numără şi cel puţin 15 brăţări din aur masiv.
Infracţiunile puse în sarcina lor au fost legate de traficul de obiecte de patrimoniu, şantaj, furt calificat de obiecte de patrimoniu din situri arheologice cu consecinţa pierderii acestor bunuri pentru patrimoniul cultural naţional şi lipsire de libertate. Prejudiciul produs de învinuiţi a fost de circa două milioane de euro. “De la declanşarea anchetei, în anul 2005 şi până în prezent, prin activitatea organelor judiciare, au fost repatriate mai multe tezaure antice: 711 monede Koson din aur, 13 brăţări dacice din aur, un colier cu pandative şi o pereche de cercei din aur, trei scuturi dacice din fier forjat, depozite de unelte şi arme, câteva zeci de mii de monede antice din aur, argint şi bronz, precum şi numeroase alte artefacte, depuse în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României şi a muzeelor naţionale de istorie din Alba Iulia şi Cluj-Napoca”, a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
