Chiar dacă România nu mai obține performanțe notabile, jucătorii hunedoreni au avut o contribuție importantă la rezultatele obținute, de-a lungul vremii, de reprezentativa tricoloră
În acest an se organizează Campionate Mondiale de fotbal, dar România nu va fi prezentă la competiția din Brazilia, deci implicit nici jucători hunedoreni, așa cum se întâmpla odinioară.
Căpitan în primul meci internațional Ediția inaugurală a „mondialelor” s-a desfășurat în 1930, în Uruguay, România fiind prima echipă care s-a înscris la competiție. A fost singura ediție a marii competiții când nu s-au organizat preliminarii, dar România participase, anterior, la Jocurile Olimpice din 1924, când încă nu exista Campionat Mondial și acolo jucau primele reprezentative. De altfel, la Olimpiade și la preliminariile acestora au evoluat primele reprezentative până prin anii ’70, în special din țările est-europene, deci și din România. Țara noastră nu a participat la două preliminarii ale Campionatului Mondial, la cele din 1950 și 1962, dar, imediat după aceste absențe, a jucat la turneele olimpice. Dar să revenim în 1924. România a avut noroc, scăpând de primul tur, neexistând preliminarii, dar în faza a doua a întâlnit Olanda, în fața căreia a pierdut cu 6-0. Meciul s-a jucat pe vechiul stadion olimpic al Parisului, Colombes, la 27 mai, învingătoarea României ajungând până în semifinalele competiției, ce avea să fie câștigată de Uruguay, urmată de Elveția și Suedia, la turneu fiind înscrise 22 de echipe. Legenda spune că românii au călători trei zile cu trenul pentru a ajunge la Paris, în vagoane cu banchete de lemn, dar și că selecționerul de atunci, adrian Suciu, venise în Franța cu proaspăta sa soție, în voiaj de nuntă…Căpitanul naționalei tricolore, primul din istorie care a purtat banderola, a fost Aurel Guga, cel ce a fost și primul jucător legitimat la o echipă din județul Hunedoara care a jucat pentru România. Acest lucru se întâmpla în 1926, pe 25 aprilie, într-un joc România Bulgaria, scor 6-1, Guga fiind legitimat la Clubul Atletic al Minerilor Petroșani, jucătorul evoluând, apoi, și la Jiul Lupeni. Aurel Guga a fost și căpitanul echipei României în primul meci oficial pe care l-au disputat tricolorii, pe 8 iunie 1922, la Belgrad, când România învingea Iugoslavia cu 2-1. Gazdele au condus cu 1-0, prin golul lui Schiffer, din penalty, în minutul 35, egalarea aducînd-o Francisc Ronnay, în minutul 41, tot din lovitură de la 11 metri, care a marcat primul gol din istoria naționalei României. Golul primei victorii românești a fost marcat de Guga, în repriza secundă, în minutul 61. Aurel Guga a jucat de 12 ori pentru echipa națională a României, în 9 jocuri purtând banderola de căpitan, și a marcat în patru rânduri, două dintre reușite, cea menționată anterior și golul din meciul Iugoslavia – România, scor 2-3, de la Zagreb, din 3 octombrie 1926, fiind marcate în timp ce evolua la echipa din Petroșani. Ultimul meci al lui Aurel Guga, legitimat atunci la Jiul Lupeni, în echipa națională a fost pe data de 15 aprilie 1928, la arad, în partida România-Turcia 4-2.
