Deşi România nu este prezentă la ediţia din acest an a CM, jucători şi antrenori din judeţul nostru au participat, de-a lungul vremii, la turneele finale sau au evoluat în preliminarii
În 1930 s-a desfăşurat prima ediţie a Campionatelor Mondiale (CM) de fotbal. Ţara organizatoare a fost Uruguay, ce avea să devină şi prima campioană mondială din istorie, iar România a fost prima echipă din Europa care s-a înscris în competiţie.
Comportare onorabilă la debut
Pentru prima ediţie a “mondialelor” nu s-au organizat preliminarii, iar la întrecere s-au înscris doar 13 echipe. România, care a deplasat în America de Sud 15 jucători, a fost repartizată în grupa a III-a, alături de ţara gazdă şi de Peru. În primul joc, tricolorii au întâlnit Peru, reuşind să învingă echipa sud-americană cu 3-1, ultimul gol al României fiind marcat de Miklos Kovacs sau Nicolae Covaci, un puternic atacant. Acesta, fratele mai mare al celebrului antrenor de mai târziu, Ştefan Covaci sau Istvan Kovacs, a fost primul jucător român (37 de meciuri la echipa naţională şi 6 goluri) care a evoluat la trei CM, iar în 1954 a antrenat pe Jiul Petroşani, echipa numindu-se în acea vreme Flacăra. În acelaşi joc, poarta României a fost apărată de Ion “Jean” Lăpuşneanu (foto sus), cel care a antrenat Jiul în 1951, goalkeeper-ul strângând 10 selecţii în echipamentul tricolor. De asemenea, în acel joc a evoluat şi Ladislau Raffinsky (20 de meciuri şi un gol pentru România ca mijlocaş, extremă ori vârf de atac), antrenorul de mai târziu, mai exact din 1950, al celor de la Mica Brad, aşa cum se numea atunci actuala echipă Aurul. În meciul al doilea România a întâlnit Uruguay, ţara – gazdă şi viitoarea campioană mondială, “celeştii” învingând cu 4-0, rezultat în urma căruia selecţionata ţării noastre a părăsit competiţia, în semifinale calificându-se doar cele patru câştigătoare de grupe. În acest joc a evoluat, pe lângă Kovacs, Lăpuşneanu şi Raffinsky, şi un hunedorean get-beget, Iosif Czako, jucător cu profil defensiv. Originar din Valea Jiului, acesta a antrenat, în 1950, pe CFR Simeria şi a strâns trei selecţii în prima reprezentativă a României.
Eliminaţi de vicecampionii lumii
Ediţia a doua a “mondialelor” s-a desfăşurat în 1934, gazda competiţiei fiind Italia, cea care va deveni campioană. La respectiva ediţie s-au organizat preliminarii, România fiind în grupă cu Elveţia şi Iugoslavia. Tricolorii s-au calificat, dar după destule peripeţii. În primul joc al preliminariilor, pe teren, România remizase, 2-2, la Berna, cu Elveţia, dar meciul a fost omologat cu 2-0 pentru cei din Ţara Cantoanelor, deoarece la tricolori evoluase Baratky, considerat neeligibil, deoarece evoluase anterior pentru Ungaria. În acel joc a evoluat, pentru România, Rudolf Kotormany (foto jos), ca mijlocaş, acesta strângând 9 selecţii în echipa naţională, fiind, în 1954, antrenor la Corvinul Hunedoara, echipa de pe Cerna, care se numea, atunci, Metalul, fiind la acea dată, la prima prezenţă în Divizia A. Apoi, în cel de-al doilea meci, România a învins, la Bucureşti, Iugoslavia, cu 2-1, scorul fiind deschis de Alexandru (Sandor) Schwartz. Acesta, atacant de rasă, a strâns 10 meciuri în echipa naţională, marcând de 8 ori, şi-a încheiat cariera de jucător la Minerul Lupeni, iar apoi a antrenat la Hunedoara. În meciul care a adus calificarea la CM din Italia au mai evoluat Rudolf Kotormany şi Miklos Kovacs, despre care am vorbit anterior. La turneul final au participat 16 echipe, jucându-se în sistem eliminatoriu. România a avut ghinion la tragerea la sorţi, evoluând împotriva Cehoslovaciei, echipă ce avea să devină vicecampioană mondială. Tricolorii au pierdut cu 2-1 acel meci, în respectivul joc evoluând Kotormany şi Kovacs. Din lotul României, format din 22 de jucători, a făcut parte şi Schwartz, dar, în ciuda calităţilor sale de golgheter, nu a fost folosit.
Ciudata „dublă” cu Cuba
Şi a venit CM din 1938, care a fost organizat de Franţa. România trebuie să joace în preliminarii cu Egiptul, dar echipa africană nu s-a prezentat la jocuri din motive religioase, arabii sărbătorind, la acele date, Ramadanul. Atunci au obţinut drept de participare 16 echipe, dar Austria nu a mai luat parte la competiţie, fiind anexată de Germania nazistă. Sistemul a rămas ca şi la campionatul precedent, România întâlnind Cuba, un adversar considerat modest. Cu toate acestea, tricolorii nu au reuşit decât un 3-3, după prelungiri, în respectivul joc evoluând Raffinsky şi Kovacs. Şi, conform regulamentului, a urmat rejucarea. Atunci a fost schimbată echipa la intrarea în teren, iar Cuba s-a impus, surprinzător, cu 2-1, caraibienii fiind întrecuţi, în turul următor, de Suedia, cu 8-0. În meciul cu pricina a jucat doar Raffinsky, Kovacs fiind rezervă, iar din lotul României care a fost deplasat la competiţia ce avea să fie câştigată tot de Italia, a făcut parte şi Coloman Braun Bogdan. Acesta nu a evoluat în niciun meci pentru România, dar a fost unul dintre cei mai mari antrenori ai ţării noastre, obţinând performanţe deosebite cu mai multe echipe, în special cu UTA, la începuturile carierei sale de tehnician pregătind pe Jiul Petroşani.
