Mircea Geoană, liderul Partidului Social Românesc (PSRO) a fost prezent pentru câteva ore în Deva, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru a anunţa înfiinţarea organizaţiei judeţene a partidului pe care îl conduce. Geoană pleacă la drum cu interimarii Răzvan Mareş şi Alin Suciu, doi politicieni antrenaţi în organizarea de la zero a „partidelor de buzunar”.
Preşedintele interimar al PSRO Hunedoara este Răzvan Mareş, care va face echipă cu Alin Suciu, fost viceprimar al Devei în perioada 1996 – 2000. Mircea Geoană spune că în PSRO uşa este deschisă pentru oricine doreşte să facă politică, dar aspiranţii trebuie să întrunească câteva condiţii de bază. „Dacă sunt oameni integri şi buni profesionişti, respectaţi în comunitate, sunt bine veniţi la noi. Nu mă interesează unde au făcut politică, vreau doar să fie oameni cu care să nu ne fie ruşine să ieşim pe stradă şi care să facă cinste comunităţii pe care vor s-o reprezinte”, a precizat preşedintele PSRO.
Geoană, îngrijorat de soarta judeţului
Liderul Partidului Social Românesc a vorbit despre indiferenţa clasei politice faţă de problemele judeţului Hunedoara, care în opinia sa are un potenţial uriaş. „Nu pot să ascund faptul că sunt îngrijorat de întârzierea nepermisă a statului român, în toate întruchipările sale guvernamentale sau prezidenţiale, care nu a fost capabil să vină până acum cu un model de dezvoltare alternativă pentru acest judeţ”, a spus Mircea Geoană şi a dat exemplul Poloniei, unde statul a reuşit să dezvolte un minerit de mare performanţă economică, în timp ce mineritul din Valea Jiului este o piatră de moară la gâtul bugetului public.
PSRO Hunedoara cu alegeri în decembrie
Liderii interimari ai PSRO Hunedoara au misiunea de a înfiinţa organizaţii locale în toate comunele, oraşele şi municipiile judeţului până la finalul acestui an, când vor fi alegeri interne pentru desemnarea echipei cu care PSRO va „defila” în alegerile de anul viitor. Mircea Geoană este optimist şi spune că vor obţine un scor cu două cifre în alegerile de anul viitor. Acum, partidul este creditat în cercetări sociologice cu o cotă de încredere de şapte puncte procentuale, mai spune Geoană.
