Primarul marilor furnale îşi plăteşte datoriile electorale cu banii celor care l-au ales. Nu-i o noutate şi nici nu-i singurul. Ceea ce îl particularizează este că nu se limitează la mătrăşit câteva licitaţii şi încredinţări directe.
A lu’ Ion nu mişcă nimic fără să câştige ceva. Şi-a angajat cunoştinţele peste tot pe unde are putere de decizie. Pe cei de nu i-a băgat în pită de bugetar îi plăteşte la firma lui tot cu bani de la primărie. (Îşi dă singur contracte de prestări servicii.)
Primarele are, însă, foarte multe obligaţii de pe urma campaniei, cea mai abjectă din câte s-au făcut în judeţ. Strategii lui nu sunt dedaţi la munca de jos, vor posturi de director. Aşa că tătuca-primarul a plusat în organigramă până când a ajuns de la 7 directori la 19. „Prostimii” (electoratului) îi cere să strângă cureaua ca să nu-i scadă lui volumul potenţialelor hoţii.
