De ochii lumii se ceartă ca chiorii. Ai crede că sunt duşmani de moarte. Pe după cuptor înfulecă împreună din aceeaşi strachină. Una publică, evident. În cadru descris intră în scenă vicele roşu şi cel ce e fecior în casă la PSD.
Povestea se repetă în lungi episoade – escapade – nocturne, însă noi o povestim numai pe aia de vineri. Vicelui i se făcu sete de-i sfârâiau călcâiele după o măsuţă la Dublin. Nu-n Irlanda, din fericire pentru lovelele devenilor. Directoraşul de la Aqualand îşi îmbrăcă uniforma de şofer, încălecă maşina primăriei şi calc-o tată… Tati!
Pe nesimţite – oho, şi cu câtă nesimţire – ziua de vineri se preface în sâmbătă şi Dublinul se învârte bezmetic în jurul unei singure mese cu maşina primăriei cu tot. Dimineaţa devreme, Dublinul epuizat se aşează locului şi vicele ajunge cu bine acasă. Şoferul – directoraş la Aqualand – mai dă o tură cu maşina primăriei prin oraş de dragul şofatului. Fiindcă fraierii din Deva stau la coadă la administraţia fiscală să-şi plătească birurile ca nu cumva să rămână ciocoimea fără chef. Fără chefuri…
