Spun gargaragii că într-o măreaţă primărie cu mai multe ieşiri nu mai există nici o intrare pentru poştaşi. 
Tot vraful de corepondenţă a fost trecut, cu contract cu tot, în grija unui fiu care s-ar afla în treabă cu o firmă de curierat mică cât o nucă.
La originea acestei transhumanţe epistolare din lac în puţ, ar sta noul sfetnic al dregătorului, transferat recent, pe avarie, dintr-un cuibar unde nu a înţeles la timp că cel care poartă fustă e cocoşul.
Manevra l-ar fi pus pe gânduri pe edil, pentru că totul a venit prea repede şi prea pe sub masă. 
Cel mai rău este însă de salariaţi, care trebuie să compenseze impotenţa lucrativă a firmei de curierat. Martori auditivi spun că în timp ce sunt trimişi să ducă scrisori prin oraş, o parte dintre ei au început să-l recite pe Păunescu: “Stopaţi această competiţie a morţii…”
