A fost o săptămână de şcoală altfel în care s-au întâmplat lucruri de toată isprava. Cel puţin la Deva, oraşul în care spaţiile verzi sunt în grafic numai pe hârtie. Inutil să mai amintim că municipiul este năpădit de betoane şi că fiecare fir de iarbă în plus ar trebui să conteze pentru locuitorii cetăţii.
Au înţeles asta „din prima” elevii care şi-au ocupat timpul de la „Şcoala altfel” plantând copaci în zonele centrale ale târgului, unde peticele de vegetaţie sunt pe cale de dispariţie. Treaba a mers bine până au ajuns pe Împăratul Traian, locul unde (se spune) vieţuieşte mica burghezie a Epocii de Aur, oameni educaţi în planuri cincinale – nu plante.
Acolo tinerii au fost luaţi la refec că plantează dimineaţa devreme, cu noaptea-n cap (la 10:30 AM), certaţi că sădesc copaci în iarba pe care ei, locatarii, trebuie să o sufoce cu cearceafuri vara la plajă.
Precum zicea Sorescu: „Îmi pare rău de fluturi/ Când sting lumina,/ Şi de lilieci,/ Când o aprind… Nu pot să fac un pas/ Fără să jignesc pe cineva?”
