Degeaba s-a mutat în dregătorie de oraş că n-a scăpat deprinderile de cultivat buruieni.
Ceferistul care-şi înghite oraşul cu noduri de cale ferată şi-a adus şi tractoriştii la spartul banilor în stilul smuls, citadin. Altfel curg încredinţările directe aici. Nu ca la comună unde terenu-i neted ca-n palmă şi-ţi trebuie geniu ca să scoţi stadionul în pantă. Naşul banului public a înţeles din start care sunt nevoile orăşenilor. Pista de atletism a ajuns în capul listei.
Lucru bun, nu-i vorbă. Tot ce i-a rămas Nănaşului era să culeagă din pepiniera cu firme una mai răsărită la piste. Fără multă stăruinţă a găsit un şef de fermă pregătit să recolteze banii primăriei. Plivitul straturilor de ceapă sau prăşitul de cucuruz nu-s de ici de acolo.
(Cultura morcovului – nu. Lor morcovul nu le intră-n discuţie.)
Naşul banului public a luat-o pe arătură şi tractoristul a făcut pista de atletism.
La primăvară se întrezăreşte o producţie record de medalii.
Minim zece tone la hectar.
