Timp de două săptămâni am tot citit ce au promis în campania electorală de anul trecut actualii primari şi ce au reuşit în cele 12 luni. Mi-am amintit cum se tăvăleau în chinuri şi îşi făceau cruci multiple, cum au împărţit ei şlapi împuţiţi şi ulei, zahăr, tricouri, şepci, dar şi spectacole pentru popor. Totul ca să fie aleşi. Şi au fost. Şi a trecut un an. Aşa, şi?! Sinceră să fiu n-am văzut nici măcar o stradă asfaltată cap-coadă în tot acest timp. Exclud Deva din orice discuţie, pentru că aici banii la buget sunt alţii, mult mai mulţi şi nu discut acum dacă meritaţi sau nu. E, totuşi, capitala judeţului şi e normal să aibă şi bugetul mai mare.
Ce au făcut în 12 luni?! Cei mai mulţi s-au văicărit. Alţii şi-au însuşit proiectele foştilor primari şi se laudă cu ele cu maximă nesimţire. De fapt, nu e nimic surprinzător dacă e să ne gândim că unii dintre ei au fost daţi afară de la doctorat pentru că s-au prezentat cu lucrări copiate de la alţii.
În rest, continuă marea tânguială. Ba că nu au bani, ba că marile proiecte abia vin. Cel mai mult îmi place cum ies ei pe „sticlă” şi explică nimic, dar cu un aer atât de serios de zici că investitorii sunt la porţile oraşelor, gata să dea năvală la un semn al lor. Practic, de un an, refrenul e unul singur – „O să facem”. Bun, nu le cere nimeni să fi mutat munţii din loc, dar măcar ceva bun simţ ar putea exista?! Măcar ar putea recunoaşte că mulţi dintre aceia nou aleşi se folosesc de proiectele aprobate din vechea legislatură?! Ar putea vreun edil nou să apară în faţa celor pe care i-au prostit să-i voteze şi să arate măcar un singur proiect pe care intenţionează să îl promoveze pentru obţinerea de fonduri europene? Mi se pare că nu!
Sigur că pe de altă parte există şi prea nemărginita şi nemăsurata prostie a electoratului. Acesta înghite gogoşi după gogoşi şi aplaudă frenetic dacă are unde să râgâie un mic şi o bere la zilele localităţii. Mai contează că îşi rupe gâtul pe trotuare? Desigur că nu.
Mai analizăm şi la anu’, tot pe vremea asta. Până atunci, o mică rugăminte de la mine. Cumpăraţi-le, stimaţi primari, celor pe care îi aveţi în subordine pe la serviciile de gospodărire nişte lopeţi de aluminiu. E de jenă cum strâng gunoiul cu nişte lopeţi din anii ’70!