Se pare că promoţia asta la RCA-uri a fost luată în serios de asiguratorii români. În ultimele două săptămâni au apărut informatii că mai multe societăţi de asigurare din România, în frunte cu Astra, vor demara o acţiune de lobby pentru modificarea legii privind asigurarea de răspundere civilă auto în aşa fel încât răspunderea pe poliţa RCA să treacă de la automobil la şofer. Acum să ne imaginăm familia Popescu, unde soţul şi soţia au permise de conducere şi din această primăvară fiul lor dobândeşte şi el dreptul de a conduce Skodiţa de 10 ani. Nu va mai fi la fel de simplu. Dacă până acum Popeştii plăteau RCA-ul pe maşină undeva la două milioane de lei pentru şase luni, acum vor trebui să scoată din buzunar cel puţin şase milioane de lei pentru ca toţi şoferii din familie să poată conduce legal maşina. Pentru şoferii din ţara asta, noul RCA, dacă va fi adoptat în forma “pe persoană fizică” seamănă cu un bir otoman.
Noua filosofie a asiguratorilor ascunde însă o criză profundă în sistem. Nu sunt bani. Preţul poliţelor este prea mic, iar daunele sunt din ce în ce mai mari. Românul plăteşte poliţa cu 100-110 euro, că nu are mai mult, dar ungurul sau cehul ajung la 4-500 de euro, preţuri, zic-specialiştii, sustenabile. Adică nu ai probleme cu deconturile atunci când îţi îndoi automobilul sau te accidentezi. În lumea asiguratorilor eficienţa produsului se măsoară prin aşa numita “rată combinată”. E practic un raport între cheltuieli şi venituri. Evident, ca să nu pierzi, raportul acesta trebuie să fie 1, adică 100 %. În prezent, în piaţa RCA din România rata combinată depăşeşte 150%. Adică cheltuielile cu valoarea daunelor plătite, cu comisioanele brokerilor, ale agenţilor şi costurile administrative sunt profund nesatisfăcute de preţul cerut pe RCA.
În România sunt acum circa şase milioane de permise de conducere şi aproximativ cinci milioane de maşini. Întrebarea este dacă milionul acela de RCA-uri în plus va fi o poliţă suficient de solidă ca să evite prăbuşirea industriei asigurărilor din România.
