Baroneasa Margaret Thatcher (1925-2013) a fost prima femeie aleasă în funcția de prim-ministru și lider al unui partid politic major în Marea Britanie, precum și primul premier britanic ales de trei ori consecutiv începând din1979, record politic pe care l-a egalat doar Tony Blair în 2005. A fost una dintre cele mai importante personalități politice britanice, mandatul său fiind cel mai lung mandat continuu din istoria politică britanică. A fost prima femeie prim-ministru din întreaga istorie a Europei. Personal o consider cel mai important om politic britanic de la Churchill încoace- oricum mai important decât Tony Blair, chiar dacă acesta s-a… reabilitat prin refuzul de a participa la bombardarea Yugoslaviei, care i-a stricat prietenia cu Clinton. Și, mai zic, s-ar putea să mă înșel, subiectiv fiind, Doamna de Fier încă rămâne cel mai important lider politic-femeie din Europa. Iar faptul că alături de Churchill, Margaret Thatcher are și ea o statuie de bronz în holul Camerei Parlamentului, parcă îmi confirmă părerile. ( În 2011 s-a turnat și un film consacrat acestei personalități, Doamna de Fier, The Iron Lady, cu Meryl Streep în rolul principal, rol pentru care a și fost declarată „Cea mai bună actriță”). Tot personal i-am admirat curajul cu care a înfruntat marile mișcări muncitorești, de fapt minerești, atunci când a hotărât să închidă principalele bazine carbonifere ale Angliei. Sigur, a făcut-o după începerea exploatării petrolului din Marea Nordului, conducând cu mână de fier o a doua revoluție industrială a Marii Britanii. (Industria energetică a Angliei și-a schimbat atunci structura, locul cărbunelui fiind luat de petrol. Principalele bazine carbonifere- Yorkshire-Nottingham-Derby în estul Munților Pennini; bazinul Angliei de Nord-Est; bazinul South Walles; bazinul Lancashire si Midlands-, au fost închise. Rezervele de petrol din platforma continentală a Marii Nordului se ridică la peste 2 miliarde tone). Pe atunci, prin 1973-75, pe când ne lăudam că noile și arătoasele hoteluri de la Olimp- Amfiteatru, Belvedere, Panoramic- erau ocupate de englezi. Erau minerii șomeri din bazinele carbonifere menționate, care, contra a 500 DM, mărci germane, primeau două săptămâni de vacanță la Marea Neagră. Timp în care acasă la ei își deconectaseră servicile casnice- curent, apă, canal, salubritate. Și invoc astea ca trăitor în zona minieră care este județul Hunedoara, și cu gândul bun, bun pe dracu, dar nu am voie să înjur precum mi-e voia, purtat premierilior români care nu au avut știința și mintea, poate nici interesul, să găsească soluții care să nu depopuleze Valea Jiului după închiderea minelor. Nu trebuia duși minerii disponibilizați la Mare, dar trebuia ca toți alegătorii să fi avut pretenții la căutarea și găsirea unor soluții viabile, unor alternative concrete, creatoare de locuri de muncă pentru ei, ca și alternative industriale reale privind energetica națională. Care, iată, chiar la noi, lângă Deva, la Mintia, moare! O dată cu Termocentrala. Fosta… coloană vertebrală a energeticii românești! Care nu are cărbune fiindcă s-au închis minele, dar nici nu s-a găsit soluția ca grupurile energetice- în fapt unul, că demult nu mai sunt patru, pentru că nici de energie electrică nu mai e nevoie dacă au fost rase combinatele siderurgice de la Hunedoara și Călan-, să funcționeze și să producă măcar căldură pentru oraș.Dar, noi, când am aflat că avem petrol și gaze în Marea… noastră, ne-am strofocat cum să le vindem mai iute! Iar unii forează cu platformele noastre…
Și-apoi, Margaret Thatcher ne-a lăsat moștenire aceste cuvinte, pe care nu știu dacă le-a mai rostit vreodată vreun om politic. În niciun caz- vreun român!
„Nu uitați niciodată acest adevăr fundamental: Statul nu are niciodată altă sursă de venit în afara banilor pe care oamenii îi câștigă ei înșiși. Dacă statul dorește să cheltuie mai mult, o poate face numai sifonand economiile dumneavoastră, sau taxându-vă mai mult. Și nu e o gândire sănătoasă aceea că altcineva va plăti. Acel altcineva sunteți dumneavoastră. Nu există „bani publici”, ci numai banii plătitorilor de taxe si impozite.” Așadar, rezumativ, vorbele Doamnei de Fier traduse în România ar suna astfel: Să vă fie clar, tot ce s-a furat în țară, toți cei care au furat și au dus bogațiile economiei noastre le ei acasă și la neamuri, ori direct, ori din vânzarea industriei și agriculturii, sunt bani munciți și furați din munca celor care am trăit din salarii; pe alocuri, uneori, și din pensii! Mai adăugați aici salariile și indemnizațiile faraonice ale parlamentarilor, guvernanților, administrațiilor centrale, județene și locale, suprapopulate de conțopiști dresând hârtia să stea pe cant. Contribuabile și ele la taxe, și tocmai de aceea umflate, stufoase, pentru că salariile din producție și activități private se reduc alarmant. Ceea ce a creat noua democrație burghezo-moșierească- termen pe care-l consideram exclusiv lozincă propagandistică, dar care a devenit azi realitate!