Gestul tânărului pesedist este ieşit din comun, cu atât mai mult cu cât în spatele lui stă o poveste incredibilă: nimic în afară de propria voinţă nu l-ar fi putut clintit pe Alexandru Ioan Demeter de pe postul de director.
Alexandru Demeter a preluat şefia Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara într-o manieră parşivă, printr-o mică diversiune de care nu el este responsabil. PSD – partidul care primise, după celebrul „algoritm politic”, această instituţie – a anunţat că omul potrivit este Demeter. Şi când toată lumea era convinsă că-i vorba de doctorul care a mai condus DSP-ul, postul a fost încredinţat juniorului, la economistul Alexandru Demeter.
La data de 6 iunie, ministrul Sănătăţii a emis un ordin prin care îl eliberează pe Alexandru Ioan Demeter din funcţia de director al DSP Hunedoara. Asta pentru că, la sfârşitul lunii mai, juniorul îşi înaintase demisia. Fără să fie presat de cineva, fără să fie în centrul unui scandal sau în toiul vreunei cercetări. Pur şi simplu a înţeles că locul lui nu este acolo. Ba chiar mai mult de atât…
În lumea politică, prin cercurile pesediste, circulă o istorioară a conflictului dintre tată şi fiu. Se spune că doctorul Demeter s-a împotrivit din toate puterile demisiei şi că – la un moment dat – l-ar fi ameninţat pe Alexandru cu dezmoştenirea. (Ceva de genul: „Dacă tu îţi dai demisia, nu mai eşti fiul meu”) La care juniorul ar fi replicat că e dispus să demisioneze şi din „funcţia” de fiu, dacă postul de director la DSP a rămas singura legătură care să-i reţină ca o familie.
Niciunul dintre povestitori nu a asistat la discuţie şi poate să nici nu fi existat, deşi a ajuns în spaţiul public pe mai multe căi. (Şi dinspre tată şi dinspre fiu.)
Un lucru este sigur: Alexandru Ioan Demeter a demisionat din funcţia de director la DSP Hunedoara fără să i se ceară acest lucru şi fără să o târâie prin concedii medicale cum fac de obicei directorii când le vine sorocul la schimbarea de pe post.
Alexandru Demeter este un pesedist cu demnitate şi decenţă cum nu sunt mulţi. Ar fi păcat să renunţe la politică, deşi cred totuşi că o va face.