Mi-e greu să cred că în viitorul apropiat în Hunedoara se va deschide cine ştie ce fabrică mare, cu sute de angajaţi, oricât de mult ar dori autorităţile locale să îşi ţină promisiunile din campaniile electorale trecute, cu privire la investitori.
Şi promisiuni au fost o mulţime, dar cine poate rezista tentaţiei de a nu le face, când clişeul acesta al investiţiilor şi al locurilor de muncă este aducător de voturi. Mi-e greu să cred în fabrici mari care vor răsări printre ruinele combinatului, gândindu-mă că aproape o treime din populaţia Hunedoarei este formată din pensionari, că un sfert din localnici sunt sub diverse forme asistaţi social, mulţi obişnuiţi cu „grijile” statutului lor, şi că numărul celor dornici să muncească „pe bani puţini” este din ce în ce mai mic.
Cunosc oameni care nu au locuri de muncă şi nici nu-şi caută. O duc aşa de ani buni, de pe o zi pe alta, bine – sănătoşi, explicându-mi uneori că, la valoarea lor, nu s-ar coborî să muncească pentru 700 – 800 de lei. Sau că nu ar munci „la cablaje”, cică pentru că nu e destul de onorant să munceşti (în fabrică), după ce te-ai chinuit şi ai plătit atâta să atârni o diplomă de absolvent pe peretele casei. Ori spun că muncind se plafonează. E treaba lor. Ştiu însă că sunt şi oameni care ar da orice pentru un loc de muncă, dar dincolo de toate gândurile mele despre ce ar putea oferi Hunedoara companiilor mari, rămân la concluzia că ele nu par foarte interesate de noi.
Şi totuşi, chiar dacă mega-investitorii promişi şi aşteptaţi nu or să se arate prea curând în Hunedoara, oraşul are şanse să prospere. Fără fabrici şi uzine, dar cu un castel care atrage tot mai mulţi turişti şi bani de la străini. În jurul castelului lui Dracula – dacă asta cred străinii despre el, că e al contelui Vlad, totul pare pârjolit. Dar monumentul o duce bine-merci, şi dacă Doamne-fereşte nu se va prăbuşi în viitor, din cauză că nu prea am avut grijă de el, o să devină şi mai atrăgător. Dacă reuşim să îi convingem pe căutătorii de senzaţii tari în umbra cetăţii să mai rămână un pic în Hunedoara, să îşi cheltuie banii cu noi, nici nu cred că vom mai avea nevoie de fabricile promise.