Respectabilitatea! Obsesia tuturor penalilor realizaţi din lumea asta! E ca în principiul lui Arhimede: cu cât te-ai scufundat mai mult la viaţa ta în fărădelege şi fofârlici cu atât pretenţiile tale de imagine imaculată se ridică mai sus. Paradoxal, din foloasele necuvenite care îmbuibă astfel de personaje, o mare parte sunt cheltuite apoi pentru a ţese peste ridurile din caracter o mască cosmetică cât mai groasă. Nimeni nu-şi apără mai bine reputaţia decât un om mânjit. Merită! Pentru că o imagine bună, de Filantrop, de Mecena, de Profesor, de Senator pe moment, devine costumul cel mai potrivit pentru orice penal ca să pozeze în victimă în faţa masei critice a naivilor.
Domnul Dan Voiculescu este un om bogat. Nu este nimic măreţ în CV-ul domniei sale, care să nu fie contrafăcut cu mare cheltuială. Nici o mare invenţie, nici un model de afacere respectabil, nici măcar nişte plasamente geniale pe Bursă. Domnul Profesor are însă inteligenţa nativă de a trage tunuri statului român prin contracte păguboase, tip de activitate care pare că i-au adus zeci de milioane de euro în conturi.
Nimeni însă, niciodată nu va auzi din gura domnului Voiculescu o mărturisire publică a păcatului. Chiar dacă demisiile sale în serial de la Senat, ca să scape de Justiţie, trădează cu claritatea cristalului comportamentul unui om vinovat. Lumea în care a fost format domnul Profesor nu şi-a recunoscut însă niciodată crimele, iar grandomania şi tupeul au fost primele merite. Domnul Voiculescu ştie că orice susur de recunoaştere scufundă pe vecie corabia sa.
Dar e greu să lupţi împotriva adevărului şi a evidenţei. De aceea Antena 3 a devenit un post TV de spălat creiere pe faţă, de aceea domnul Voiculescu a folosit toate tertipurile avocăţeşti, toate fisurile din legi pentru a scăpa, dacă nu obraz curat, măcar basma curată. A plătit o avere unor avocaţi experţi în proceduri pentru a amâna la infinit procesul. Şi tot acest efort imens, această cheltuială colosală, doar pentru că trebuia păstrată „respectabilitatea”. Fără ea mogulul nu mai poate să joace un rol social major, să înduioşeze spectatorii mângâind pe cap copii în prime-time, să se amestece ca furnizor de burse cu cea mai proaspătă inteligenţă a României.
O zi de închisoare şi totul dispare! Procesul domnului Voiculescu nu e un proces penal obişnuit. Pe umerii judecătorilor apasă o responsabilitate istorică. O eventuală condamnare la închisoare a domnului Dan Voiculescu trece mult peste prozaica pedepsire a unui infractor. În acest caz, judecătorii ar trimite după gratii chiar esenţa cea mai toxică pentru statul de drept.