În această comună hunedoreană se doreşte amenajarea unei baze sportive
Depunerea de proiecte şi, implicit, atragerea de fonduri europene, reprezintă o bună oportunitate de dezvoltare pentru aşezările din mediul rural. Şi, când este vorba despre localităţi cu o populaţie mică, este cu atât mai bine.
Cu gazon sintetic şi nocturnă
La ora actuală, reprezentanţii administraţiei publice locale din Vorţa doresc, în mod firesc, să modernizeze aşezarea pe care o gestionează. „Am reuşit, nu cu mult timp în urmă, să reînnodăm, după 23 de ani, o tradiţie, prin organizarea festivalului „Primăvara vorţană”. De asemenea, în ultima perioadă am făcut mai multe reparaţii la drumuri şi la unităţile de învăţământ din comună. Pentru perioada imediat următoare ne propunem să accesăm şi fonduri europene, pentru amenajarea unei baze sportive multifuncţionale în comună, care să fie dotată cu gazon sintetic, vestiare sau instalaţie de nocturnă. În acest sens, vom depune un proiect, prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) „Sargeţia”, din care facem şi noi parte, un proiect, valoarea acestuia ridicându-se la suma de 50.000 de euro. Astfel încercăm să oferim tinerilor din localitate, dar nu numai, o oportunitate, cred eu plăcută, de petrecre a timpului liber, noi fiind deficitari la acest capitol”, a declarat primarul comunei Vorţa, Radu Emil Bureană.
Bisericile din lemn
Cu o populaţie de circa 800 de locuitori, Vorţa are în componenţă, pe lângă localitatea de reşedinţă omonimă, alte şase sate, respectiv Certeju de Jos, Coaja, Dumeşti, Luncşoara, Valea Poienii şi Visca. Situată într-un loc mai „ferit” privirii, la 43 de kilometri de Deva, accesul auto făcându-se pe un drum relativ secundar, cea mai apropiată staţie CFR fiind cea din Ilia, dar într-un decor natural splendid, comuna Vorţa este o adevărată oază de linişte. Aici pot fi întâlnite mai multe biserici din lemn, care, cu siguranţă, atrag atenţia celor ce vizitează această pitorească aşezare. De mare valoare patrimonială este biserica din lemn „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din satul Visca, care a fost ridicată în 1764, tot în secolul al XVIII-lea fiind edificat şi lăcaşul de cult ortodox din Luncşoara, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. De asemenea, merită văzute şi celelalte două biserici din lemn din comună, cea cu hramul „Sfântul Nicolae” din localitatea de reşedinţă, din secolul al XIX-lea, şi cea din Valea Poienii („Sfântul Ioan Botezătorul”), construită în 1920.
