Lăcaşul de cult din comuna din Ţara Haţegului este, cu siguranţă, printre cele mai cunoscute obiective din judeţul Hunedoara
Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”, dar şi a procorului Eremia, din Densuş este una dintre cele mai vechi din ţară. Situată în apropierea capitalei Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, biserica din Densuş este construită din pietre de râu, cărămizi cu inscripţii romane, pietre funerare, capiteluri şi apeducte romane.
Ridicată pe un templu al lui Zamolxe
Prima mărturie scrisă despre biserică datează din anul 1360, dar istoricii consideră că aceasta a fost ridicată pe un templu al lui Zamolxe, peste care s-a ridicat unul al generalului Longinus. Se spune că în secolul al II-lea d. Ch. aici se făceau jertfe, iar turnul servea drept coş de evacuare a fumului din templul generalului roman Longinus. Stâlpii bisericii de azi sunt construiţi din opt pietre funerare romane, puse una peste alta, între ele şi cea lui Longinus, ridicată de soţia sa, dar şi altele, având ca însemn un cal, arătând astfel că răposaţii fuseseră cavaleri din armata romană. În interior găsim şi o mulţime de inscripţii. Un amestec de stiluri impresionează pe oricine calcă pragul acestei minunate bisericii. Înainte de intrare, o piatră funerară sub care îşi doarme somnul de veci un preot din Măceu. Primele date scrise despre biserica din Densuş şi satul cu acelaşi nume sunt din 1360. Acestea atestă că un preot, Dalc, slujea la biserică. Actele amintesc şi despre familia Mânjina sau Mujina sau Muşat, Istoricii laici au fixat data construcţiei în secolul al XIII-lea. Unii spun că pietrele au fost aduse de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, dar nu există dovezi scrise în acest sens, ci doar ipoteze. Alţii vorbesc despre faptul că întâi a existat un templu dacic al lui Zamolxe şi că ulterior au venit romanii şi au plantat templul lor şi apoi au plecat. O altă teorie susţinută de istorici acreditează ideea că pietrele au fost în zonă şi că în secolul al II-lea aici a fost un templu păgân închinat zeului Marte, transformat un secol mai târziu în biserică creştină, unde tot din acea vreme se fac slujbe. De fapt, sfinţii Andrei şi Filip au predicat Evanghelia în Dobrogea şi au sfinţit episcopi şi preoţi şi diaconi şi toate capiştele sau templele păgâne s-au transformat în biserici şi Densuşul este dovada vie în acest sens. Biserica este printre cele mai vechi din România. Există dovezi că în 1701 – 1702, când în biserica din Densuş erau doi preoţi care făceau slujba alternativ, un preot calvin şi unul ortodox. Când oficia cel dintâi, icoanele erau întoarse cu faţa la perete. Când slujea celălalt, credincioşii le întorceau la loc. Toate picturile din biserică au fost stricate şi apoi văruite. În biserică au intrat şi turcii, care au stricat picturile şi au dat foc materialului lemnos. Ochii sfinţilor au fost scoşi. În biserica de la Densuş sunt cunoscute numele tuturor preoţilor care au slujit aici din 1360 şi până în prezent.
Alte teorii
Sunt istorici care consideră că biserica a fost construită de goţi. Pictura datează din secolul al XV-lea. Vasile Drăguţ a descifrat o inscripţie din biserică ce arată că pictorul Ştefan (despre care ştim din „Arhanghelul de la Ribiţa” că a fost din Moldova) a pictat la Densuş în 1443. Un istoric scrie că, între secolele al XIII-lea şi al XV-lea, cei care ne-au condus au dat edicte de alungare şi de ucidere a preoţilor ortodocşi. La 30 de metri de biserică, spre răsărit, există o construcţie subterană. În a treia sa vizită în Transilvania, împăratul Iosif al II-lea a trecut şi prin Densuş şi chiar a intrat în biserică. Părintele George Densuşianu a consemnat spusele împăratului, care a zis că n-a văzut atâta sărăcie câtă era în Transilvania de când l-a făcut mama lui.
Obiectiv promovat şi de autorităţi
Autorităţile locale din Densuş sunt conştiente de valoarea obiectivului pe care îl au în comună şi îl promovează pe toate căile. “În prezent ne apropiem cu paşi repezi de finalizarea Centrului de Informare Turistică din centrul de comună, care, după trecerea tuturor formalităţilor birocratice, va fi inaugurat în a doua jumătate a acestui an. Normal că biserica din Densuş va fi principalul obiectiv promovat. Vă aşteptăm cu mare drag să participaţi, alături de noi, la Slujba de Înviere de la biserica „Sfântul Nicolae”, dar şi să vedeţi obiceiurile pe care le avem, cum este “Împuşcatul cocoşului”, din a doua zi de Paşti”, a spus Traian Bugari, primarul comunei Densuş.
