Ţebea, Horea, Iancu şi Panteonul Moţilor. Lângă mormântul „Crăişorului” şi lângă gorunul maiestuos al celui pe care Liviu Rebreanu l-a numit „regele munţilor, căpitanul moţilor şi mândria ardelenilor”, nu poţi rătăci drumul spre istoria românilor
Ţebea e un loc care te tulbură. Nu poţi trece prin capitala de odinioară a Ţării Zarandului fără să bagi în seamă cimitirul-monument în care şi-au regăsit liniştea cei mai importanţi eroi ai Revoluţiei din 1848.
Panteonul Moţilor este în mijlocul satului, iar în centrul lui e mormântul lui Avram Iancu. Nu întâmplător, „Crăişorul” se odihneşte la distanţă egală de biserică, de Gorunul lui Horea şi de Gorunul lui Iancu – sub care tradiţia spune că liderul moţilor ar fi rostit cândva următoarele cuvinte: „Iar când va veni duşmanul să vă ia pământ şi drept, români, scuturaţi gorunul, ca din somn să mă deştept!”.
„Trăiască duhul lui Iancu!”
Până în 1924, mormântul Iancului era de pământ – la fel ca al muritorilor de rând. Abia atunci – când Astra, sub preşedinţia lui Vasile Goldiş, a sărbătorit centenarul naşterii „Craiului Munţilor” – mormântul a fost zidit, iar de-o parte şi de alta a lui au fost amplasate două tunuri, aduse de pe câmpul de luptă de la Plevna.
Evenimentul a adus la Ţebea cele mai înalte oficialităţi ale ţării – Regele Ferdinand şi Regina Maria, generalul francez Henri Berthelot, Ionel Brătianu, primul ministru de la acea vreme, ambasadori şi oameni de cultură. Primii trei au sădit în cimitir câte un gorun, nu departe de celebrul Gorun al lui Horea, conducătorul Răscoalei ţărăneşti din 1784.
Odată cu sărbătoarea de acum 90 de ani, în Panteon au fost aduse şi osemintele a 72 de eroi din Primul Război Mondial, de pe tot cuprinsul ţării, dar şi ale altor 18 eroi necunoscuţi.
„Cifrele n-au fost alese la întâmplare. Dispuse într-o anume ordine, ele dau exact anul în care Avram Iancu a trecut la cele veşnice – 1872”, explică Mărioara Oprişa, custodele Panteonului Moţilor.
În Complexul muzeal de la Ţebea şi-au regăsit liniştea şi doi tribuni ai „Crăişorului” – Ion Butianu, fost prefect al Zarandului, ucis în 1849, şi preotul Simion Groza, 46 de eroi din Ţebea ai Primului Război Mondial, învăţătorul George E. Camber, dr. Pavel Oprişa, Teodor Pop şi Sigismund Borlea.
Turistul care se ajunge la Panteonul Moţilor nu poate să nu remarce şi impresionanta Biserică Ortodoxă din centrul complexului, ridicată de comunitate între anii 1893-1896. Iar dacă istoria locului nu l-a convins încă să se îndrepte spre Ţebea, îl vor convinge cu siguranţă vorbele Iancului, care a lansat cândva cea mai scurtă chemare la luptă din lume: „No, gata, no, hai!”.
––––––––––––––––––––––––––
1.700 este numărul aproximativ al turiştilor care au vizitat Panteonul Moţilor în luna iunie
