Continuăm seria articolelor care încearcă să ajute dezvoltarea turismului hunedorean, prin sfaturi, fapte semnalate, statistici sau idei. Toate aceste demersuri ale noastre sunt pentru binele turismului hunedorean, fapt pentru care, atunci când e de lăudat, lăudăm, când e de criticat, criticăm. Exact asta vom face astăzi, lăudând și criticând Consiliul Județean Hunedoara.
Până la urmă, decizia este la ei
Considerat o rudă săracă a economiei hunedorene, deși este calea spre redresarea economică a județului, turismul hunedorean a fost cam tot timpul o anexă la câte o structură a Consiliului Județean. În ultimii ani, de la înființarea struțo-cămilei botezată pompos ADEH (Agenția de Dezvoltare Economică a Hunedoarei- sper că ăsta e numele oficial), turismul a fost anexat acesteia. Mai cu bune, mai cu rele, turismul hunedorean a trebuit să se împace cu faptul că este un apendice al megainvestiției pe fonduri europene a Centrului de afaceri – sau cum s-o numi el, de la Simeria.
După o perioadă de boom turistic, vorbim aici de anul 2016, când județul Hunedoara a fost cel mai premiat județ din România la Gala Turismului organizată de Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), în loc să se profite de acest fapt, a urmat o perioadă de declin, care continuă și astăzi și care trimite județul la coada clasamentului la toți indicatorii de performanță turistică în comparație cu județele limitrofe, mult mai sărace din punct de vedere al patrimoniului turistic.
Nu există niciun fel de scuză la nivel de CJH pentru acest lucru. La fel cum nu există niciun fel de scuză că județul situat pe locul II din punct de vedere a potențialui turistic în România, după județul Constanța, nu are la nivel de CJ o direcție de turism, așa cum au, spre exemplu, Vaslui sau Teleorman!
Când e de apreciat, apreciem!
Cum spuneam, dacă se face ceva spre binele turismului, nu avem cum să nu apreciem! Și ar fi neprofesionist să nu o facem! Așa că, jos pălăria pentru inițiativa CJH de a se asocia cu parteneri din mediul privat pentru a construi un super traseu de ciclo-turism în Valea Jiului. Inițiativa aparține mediului privat de afaceri, dar faptul că CJH a fost deschis unei asemenea propuneri nu poate fi decât de lăudat! Administratorul public a județului, Costel Avram a ieșit personal anunțând asocierea, împreună cu unul dintre cei mai importanți investitori din turismul hunedorean, Emil Părău. Acest demers nu poate aduce deâct beneficii Văii Jiului, des numită și Jalea Viului, după declinul economic post dezindustrializare.
Când e de criticat, criticăm!
În altă ordine de idei, dacă facem referire la drumul județean spre Poina Pelegii (Gura Bucurei) de la barajul de pe Râu Mare, care este închis din 2018 și CJH nu a făcut nimic pentru redeschiderea sa, considerăm că este un atentat la turismul hunedorean. Să ții închisă de peste un an una dintre principalele căi de acces spre Retezat nu este doar o nepăsare, este o acțiune de sabotare a turismului hunedorean. Drumul de la baraj spre Poiana Pelegii permitea accesul cu autoturismul până la poteca care te duce în circa o oră și jumătate la Lacul Bucura, trecând pe lângă alte două lacuri de poveste, Ana și Lia.
A ține închis acest drum de peste un an este egal, păstrând proporțiile, cu a interzice accesul vizitatorilor la Castel la Hunedoara sau pe Cetate la Deva. Când ești binecuvântat de Dumnezeu cu o asemenea bogăție turistică precum lacul Bucura, tu nu faci nimic de peste un an pentru a redeschide principala cale de acces către obiectiv?
În loc de concluzii
Am prezentat mai sus două modele de acțiune, prin care CJH poate fi înger și demon pentru turismul hunedorean! Sper și vreau să cred că drumul spre lacul Bucura este doar o perfectă delăsare sau uitare a problemei, nu are legătură cu exploatările de lemn din zonă, cu pescuitul la păstrăv sau vânătoarea! Și vreau să cred, și îmi exprim întreaga deschidere, că la nivel de CJH se dorește ca instituția să fie mai mult înger, decât demon pentru turismul hunedorean!
