Cumpărarea certificatelor de CO2 este singura șansă de salvare, dar prioritar va fi un program de redresare a CEH într-adevăr serios
Ceasul bate amenințător pentru Complexul Energetic Hunedoara (CEH), în condițiile în care data limită pentru cumpărarea certificatelor de CO2 pentru termocentralele Mintia și Paroșeni – un soi de acoperire europeană obligatorie a societăților industriale care poluează – este 30 aprilie 2015. Pentru a intra în ordine, CEH are nevoie de un împrumut de la stat în sumă de 10 milioane de euro, bani dați cu condiții extrem de dure de îndeplinit. Consiliul de Administrație al CEH a dat undă verde activării acestei scheme de ajutor, dar problemele vor începe abia după o scurtă pauză de respirație. Totuși, până la urmă, soluția este în mâna actualei conduceri a CEH, care va trebui să demonstreze că are soluții fezabile de redresare economică.
În fapt, în ultima ședință a Consiliului de Administrație a Complexului Energetic Hunedoara, care a avut loc luni, la București, s-au discutat trei puncte importante: continuarea contractului de import de cărbune, un nou contract pentru gaz și activarea unei clauze de salvgardare. Toate punctele au trecut de vot, iar directorul general al CEH, Constantin Jujan, a primit mandat să treacă la rezolvarea lor.
Cărbune în port, dar gol în buzunarele CEH
În legătură cu continuarea importului de cărbune, este vorba, în fapt, de finalizarea unui contract de import semnat de vechea conducere a Complexului Energetic Hunedoara, un contract ce prevedea achiziționarea a 40.000 de tone de cărbune – după cum susțin surse sindicale. În acest moment, mai sunt de adus la Deva cam 9.000 de tone de cărbune, această cantitate fiind, se pare, deja în portul Constanța, așteptând să fie preluată. Necazul este că preluarea se poate face doar cu plata mărfii, iar CEH nu ar fi cu lichiditățile necesare în portofel, situația economică a societății fiind extrem de delicată.
Divizarea, ca sabia lui Damocles peste grumazul CEH
Referitor la clauza de salvgardare, acel „ajutor de salvare” a Complexului Energetic Hunedoara, este vorba, cum aminteam, ca statul să împrumute societății 10 milioane de euro, bani necesari pentru achiziționarea, conform regulilor europene, a certificatelor de CO2 pentru termocentralele Mintia și Paroșeni, achiziție de urgență, care trebuie făcută până la sfârșitul lunii aprilie 2015.
Prezent cu intervenție telefonică la emisiunea „Punctul de vedere”, la Hunedoara TV, realizată de colegul nostru Mircea Mihuleț, președintele Sindicatului „Muntele”, Petre Nica, a declarat că nu există altă soluție, decât acest ajutor de salvare: „Este una dintre singurele soluții pe care le putem întrevedea în acest moment”.
Chiar dacă este „una dintre singurele soluții”, sindicaliștii din Sindicatul „Muntele” se arată îngrijorați de ceea ce va aduce această rezolvare „de criză”. Petre Nica a confirmat că este vorba de condiții greu de acceptat, cea mai dură fiind divizarea CEH, prin despărțirea mineritului de sucursalele energetice Paroșeni și Mintia. Peste divizare, se va aplica și un program de restructurare extrem de dur, ale cărui detalii încă nu se știu.
„Nu este soluția care să ne bucure (pe noi, sindicaliștii, n.r.), pentru că aceasta pune niște condiții ulterioare cu care noi, organizația sindicală, nu suntem de acord. Cea mai gravă condiție o reprezintă divizarea Complexului Energetic Hunedoara înapoi în termocentrale și exploatări miniere. Mai mult decât atât, se mai impune un program de restructurare extrem de drastic”, a declarat Petre Nica, președintele Sindicatului „Muntele”.
Lacăt pe CEH?
Colac peste pupăză, pericolele sunt și mai mari, în condițiile în care cele 10 milioane de euro împrumutate de la stat trebuie rambursate după șase luni, dar se pare că nu va fi de unde. În aceste condiții, criza care s-ar putea declanșa în toamna acestui an ar putea pune lacăt, definitiv, pe Complexul Energetic Hunedoara.
„Eu spun, așa cum am făcut-o și astăzi (luni, 23 martie 2015, n.r.), în ședința Consiliului de Administrație, că această sumă (10 milioane de euro, n.r.) nu poate fi înapoiată în șase luni de zile. Din păcate, fondurile pentru certificatele de CO2 trebuiau să se afle în visteria Complexului Energetic Hunedoara, dacă ne-am fi bucurat de un management serios”, a mai spus Petre Nica.
Ultima scăpare depinde de seriozitatea conducerii
Dincolo de vinovății și spaime, se pare că există și o portiță mică de scăpare, temporară, prin prelungirea, cu acordul Comisiei Europene, a termenului de rambursare a împrumutului, cu încă doi ani, dar numai dacă va fi prezentat un program de redresare care să convingă.
„Regulamentul european în ceea ce privește ajutorul de salvgardare lasă o portiță, în sensul de a prelungi perioada de rambursare pentru încă doi ani de zile, un total efectiv de doi ani și jumătate, dacă programul de restructurare, de reorganizare este unul care să fie sustenabil și să fie credibil în fața Comisiei Europene. Acesta este, de fapt, scenariul care noi (sindicaliștii, n.r.) cerem să fie impus și respectat”, a explicat liderul sindical.
Așadar, așa cum repetă, fără să fie auziți – din motiv de dop interesat în urechi politice -, și specialiștii, și analiștii în economie, și presa, și societatea civilă, soluția finală – pentru că, de această dată greșelile vor genera o catastrofă economică și socială – este ca echipa de conducere a Complexului Energetic Hunedoara să propună, pentru prima dată, un plan de redresare cinstit și cu cele mai mari șanse de izbândă.
