În iunie 1990, România reuşea să uimească întreaga lume prin imaginile care arătau cum forţele de ordine, ajutate de mineri, au intervenit brutal împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii din Bucureşti şi a populaţiei civile.
În data de 13 iunie 1990, forţele de ordine au distrus corturile celor din Piaţa Universităţii, iar câteva ore mai târziu mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în zonă. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieţei cu autobuzele din dotarea Poliţiei. La indemnul unor tineri fără ocupaţie atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au „şarjat” mulţimea. Aceasta a reacţionat răsturnând un TV de culoare albastră, iar din rezervorul maşinii a fost furată benzina, cu care s-au confecţionat cocktailuri Molotov. Aceleaşi persoane au scos pietre din caldarâm pe care le-au folosit drept proiectile. Autobuzele s-au aprins. După eveniment, Televiziunea Română a lansat versiunea oficială că au fost incendiate. În scurtă vreme, nori groşi de fum negru au acoperit Piaţa. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi forţele de ordine. La TVR, Ion Iliescu citeşte următorul mesaj: „Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii Guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”. Imediat, trei garnituri de tren, pline cu mineri, au plecat din Petroşani spre Bucureşti.
Cozma – „Băsescu a trimis trenurile!”
Peste ani, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, a spus că garniturile de tren au fost puse la dispoziţia minerilor din ordinul lui Traian Băsescu. Miron Cozma povesteşte că în data de 13 iunie, aşa-zisul „grup Aninoasa”, ce răspundea la comanda ministrul adjunct al Minelor, Cornel Burlec, şi format din Nicolae Cămărăşescu (fost inginer la EM Aninoasa, fost ofiţer de contrainformaţii în cadrul Direcţiei a 2-a şi apoi în SRI), Constantin Ilinescu (lider sindical), Ioan Danciu (lider sindical) şi Frederic Cârlig, a instigat lumea să plece la Bucureşti: „Ei erau nişte păduchi în calea elefanţilor Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu şi Traian Băsescu. Aceştia sunt, de fapt, marii vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat în iunie 1990. Împreună cu primarul de atunci, Wilhelm Kleibel am încercat să îi oprim pe oameni să meargă la Bucureşti. Gândiţi-vă că primul tren a ajuns în Capitală abia în jurul orei 5, în dimineaţa de 14 iunie, al doilea pe la 8 şi ceva, iar ultimul în jur de 19. Au fost în total 23 de vagoane, primul avea 11, al doilea 7, iar al treilea – 5. Nu cred că au fost mai mult de 2.000 de mineri. În Vale erau 45.000 de ortaci. Mai mult, trenurile erau pregătite de la Simeria, din ordinul lui Traian Băsescu, încă din ziua de 13 iunie şi au ajuns pe la prânz la Petroşani. De ce nu spune nici azi Traian Băsescu cum l-a concediat pe inginerul Constantin Mănucu de la Regionala CFR Craiova pentru că acesta a întrerupt curentul electric pentru ca trenul să nu poată trece spre Bucureşti?!”.
