Din anul 2006, aproape jumătate din suprafaţa cimitirului oraşului Haţeg a făcut obiectul unui litigiu. Episcopia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Lugoj a solicitat retrocedarea a aproape 3.000 de metri pătraţi.
Documentele au ajuns la Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Hunedoara, care şi-a declinat competenţa către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, din Haţeg. Solicitarea a fost respinsă de Comislia Locală, care a apreciat-o ca fiind tardivă.
În 2015, Episcopia Greco Catolică s-a adresat instanţei, reclamând deciziile luate de cele două comisii. Magistraţii Judecătoriei Haţeg au decis în toamna anului 2016, obligarea Comisiilor la eliberarea titlului de proprietate şi punerea în posesie a reclamantei, asupra parcelei din cimitir. Zilele trecute a fost soluţionat, prin sentinţă definitivă, apelul declarat de comisiile locală şi judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Tribunalul Hunedoara a respins pretenţiile Episcopiei Greco – Catolice.
„Terenul obiect al litigiului are categoria de folosinţă cimitir, în suprafaţă tabulară de 5.924 mp, în coproprietatea Bisericii Romano – Catolice în cota de ½ părţi sub A1 şi a Bisericii Greco – Catolice în cotă de ½ parte sub A2, încă din anul 1906. Terenul în litigiu nu este individualizat în teren, ci este parte din terenul pe care este amplasat în prezent Cimitirul Orăşenesc Haţeg, situat în Haţeg. Cimitirul cuprinde morminte ale defuncţilor oraşului Haţeg, indiferent de religie, nefiind o ordine de grupare a acestora pe confesiuni religioase, astfel că mormintele sunt amplasate aleatoriu în aria cimitirului. În prezent terenul pe care se află Cimitirul Haţeg este administrat în întregime de către Unitatea Administrativ Teritorială Haţeg, fiind inventariat în domeniul public. (…) Cererea reclamantei este una vădit nefondată, prin raportare la obiectul acţiunii şi la cadrul procesual pasiv stabilit, cu atât mai mult cu cât, deşi solicită reconstituirea în natură a dreptului de proprietate privată asupra unei cote părţi ideale de ½ din terenul în litigiu cu destinaţie de cimitir, pretinde că acest lucru s-ar putea realiza fără a i se atribui în natură şi lucrările funerare supraterane sau subterane, care sunt proprietatea persoanelor fizice de confesiuni diferite care au edificat locurile de veci”, se arată în motivarea instanţei.
