-2.5 C
Deva
sâmbătă, februarie 8, 2025

Controversele celui mai valoros tezaur de kosoni descoperit în Munții Orăștiei

Cel mai valoros tezaur de kosoni de aur descoperit în România ultimelor decenii a fost scos la iveală în 1996, în condiţii care au stârnit numeroase controverse.

Căldarea” cu 3.000 de galbeni cântărea circa 25 de kilograme, iar găsirea ei a transformat pentru următoarele decenii zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei într-un „El Dorado” al căutătorilor de comori. Mai puţin de 600 de kosoni au fost recuperaţi de autorităţile statului român, după ce descoperitorul comorii, Grecu Şofron, numit şi „Burelu” (un localnic din Târsa, născut în 1921), a început să vândă din galbeni şi să îi dăruiască apropiaţilor săi, care la rândul lor au oferit, contra cost obiectele preţioase muzeelor şi băncilor. La scurt timp, o anchetă penală a dus la oprirea tranzacţiilor, iar din comoara uriaşă, aproximativ 20 de kilograme de aur şi-au pierdut urma până în ziua de astăzi. Toţi cei care au pus mâna pe kosoni, fie şi cei care i-au primit în dar de la „Burelu” şi i-au vândut mai departe au fost anchetaţi penal şi, deşi nu au fost găsiţi vinovaţi, au fost chemaţi ulterior în judecată de statul român. Ministerul Culturii le-a solicitat în instanţă să contribuie la plata unor despăgubiri totale de peste 1,221.000 milioane de euro pentru tezaurul dispărut, însă, recent, ambele procese au fost pierdute de statul român.

Statul a pierdut procesele

La sfârşitul lunii ianuarie, Tribunalul Hunedoara a respins pretenţiile Ministerului Culturii îndreptate împotriva urmaşilor lui Dionisie Drăgoiu, cărora le-au fost solicitate despăgubiri de 1,22 milioane de euro pentru kosonii din tezaurul găsit în 1996, „nefiind reţinută vinovăţia acestora în legătură cu descoperirea, deţinerea sau valorificarea ilegală de bunuri arheologice (Kosoni)”.    Procesul împotriva lui Mariana şi Cornel Drăgiu a început în 2008, iar instanţa a decis că „din întreg materialul probator administrat în cauză nu se poate reţine indubitabil faptul că soţii Drăgoiu ar fi sustras prin detecţii şi săpături neautorizate 3.000 de monede Koson pe care le-ar fi valorificat pe piaţa de profil, internă sau internaţională”.

Tezaur dat în urmărire prin Interpol

Tot recent, Curtea de Apel Alba Iulia a respins pretenţiile de 1,2 milioane de euro ale statului român îndreptate împotriva lui Grecu Şofron, a lui Liviu Pricăjan şi a altor persoane care ar fi deţinut kosoni din tezaurul descoperit în 1996. „Faţă de pârâţii în cauză, fie s-a dispus încetarea urmăririi penale, fie s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pe motivul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale. Ca atare, nu s-a dovedit, până la acest moment, calitatea pârâţilor de autori ai faptei ilicite prejudiciante, care să justifice antrenarea răspunderii lor civile”, se arată în motivarea deciziei, în procesul început în 2010 la Tribunalul Hunedoara. Tezaurul a fost dat în urmărire internaţională prin INTERPOL şi se află pe lista obiectelor furate, publicată pe site-ul Poliţiei Române. Pe pagina de internet a IGPR, este prezentat astfel: „Monede: Koson. Data furtului: 08-01-1996. Detalii: 2.440 monede din aur, tip „Koson”, dintr-un tezaur de 3.000 de piese, care a fost găsit in luna august 1996 în situl arheologic Sarmisegetuza – Regia, din Munţii Oraştiei, judeţul Hunedoara”.

Comoara lui Burelu

Există mai multe variante a descoperirii comorii. Una dintre ele a fost relatată de „Burelu”, în urmă cu cinci ani, într-un reportaj din Formula AS. Acesta susţinea că i-a găsit în gospodăria sa din Târsa, un sat din Munţii Orăştiei. „O sută şi ceva erau. Ce să fac cu ei? M-am dus şi am întrebat la Banca Naţională, la Deva, dacă nu vor să cumpere aşa ceva. Or zis că da. Du-te acasă şi adu-i că ţi-i plătim, da’ ţi-i plătim la gram. Io n-am ştiut ce înseamnă asta, că nu ştiam eu pe atunci ce e aia valoare numismatică. Şi aia o fost foarte mare că or fost… s-or documentat ei la Bucureşti că-s din anul 34 înainte de Hristos fabricaţi. Le zicea kosoni şi ăia de fapt n-o fo bani umblători, cum umblă banii. O fo comoară făcută, cu care i-o cinstit pe daci. I-or plătit la gram şi am luat vreo doi bani pe ei. Şi o fo bine că or fost, că dacă nu erau, era poate mai rău. Cu banii… ce am făcut cu ei… puteam mai bine să nu îi găsesc. Am luat nişte loc să ţin oile pe el. E aur în munţii ăştia şi e pus cu blestem, degeaba îi ia omu’ şi degeaba se bucură, că mai mari necazuri vin. Mai bine să îi laşi acolo unde îi vezi. Io am verificat, ăsta nu e basm”, relata Burelu.

Ce spun procurorii

Procurorii care au instrumentat dosarele traficului de comori dacice nu au crezut varianta prezentată de bătrân. „Organele judiciare s-au sesizat despre faptul că în luna august 1996 o echipă de braconaj arheologic compusă din Grecu Şofron, zis Burelu, din satul Târsa, nepotul său Pricăjan Liviu, din Orăştie, şi Dionisie Drăgoiu (n.r.: decedat în 2007), zis Francezul sau Pupu – persoană cu dublă cetăţenie, română şi franceză, originar din Orăştie, cu domiciliul în Lyon – Franţa au sustras prin detecţii şi săpături neautorizate din punctul arheologic Dealul Muncelului, un tezaur alcătuit din 3.000 de monede Koson, pe care l-au valorificat pe piaţa neagră internă şi internaţională. Anchetatorii au susţinut că Burelu, împreună cu nepotul său Liviu Pricăjan şi cu Dionisie Drăgoiu au împărţit comoara frăţeşte, fiecăruia revenindu-i câte 1.000 de monede, înainte de tranzacţiona monedele pe piaţa neagră.

Știri Similare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Stai conectat

17,116FaniÎmi place
110CititoriConectați-vă
7,410AbonațiAbonați-vă
spot_img
spot_img

Știri Recente

/*ADNOW*/