Criterii mai stricte şi locuri bugetate mai puţine. Acestea sunt principalele motive pentru care „fabrica de doctorate” de la Universitatea Petroşani s-a închis.
Universitatea din Petroşani a avut ani de zile renumele de „fabrică de doctori”, fiind un adevărat magnet pentru oamenii politici din judeţul Hunedoara care doreau să-şi îmbogăţească CV-ul cu un titlu de doctor în ştiinţe. Chiar şi pentru locurile cu taxă nu erau probleme, pentru că suma ce trebuia achitată era de doar 150 de dolari pe an, aşa că nu reprezenta în nici un caz un impediment. Astfel, în 2003 preşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean Hunedoara, Mihail Rudeanu, medic veterinar de profesie, şi-a luat doctoratul în protecţia mediului. Şi fostul prefect al judeţului Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, şi-a luat doctoratul tot la Petroşani, mai ales că aici a terminat şi facultatea. În 2007, afaceristul Alin Simota, care viza postul de primar al Petroşaniului, a devenit, de asemenea, doctor la Universitatea Petroşani. Teza sa a avut titlul „Studiul influenţei factorilor geologo-minieri asupra construcţiei şi regimului de funcţionare al susţinerilor mecanizate de abataj”, iar milionarul de Top 300 a fost notat cu calificativul „foarte bine” pentru lucrarea despre care spunea că a început-o în 2004. Tot în anul 2007 şi deputatul Moniac Iacob – Ridzi şi-a susţinut teza de doctorat la Universitatea din Petroşani, fiind declarată “Doctor în ştiinţe inginereşti”. Şi Haralambie Vochiţoiu a vrut să obţină titlul de doctor la Universitatea Petroşani, însă teza de doctorat a acestuia, care era la momentul respectiv vicepresedinte al PSD, a fost motiv de gâlceava. Profesorul Ilie Onica declara la vremea respectivă că teza de doctorat a lui Haralambie Vochiţoiu a fost respinsă „pentru că nu a fost originală”, în timp ce actualul seator de Valea Jiului susţinea că a lucrat cinci ani la acea teză. Şi acestea sunt doar câteva nume ale oamenilro politici hunedoreni care au trecut pe la Universitatea Petroşani pentru titlul de doctor, însă în ultima perioadă lucrurile s-au schimbat.
Criterii mai stricte
Ori că şi-au obţinut între timp diploma mult – râvintă, ori că între timp au descoperit că alegătorii sunt mai interesaţi de performanţele administrative şi aproape deloc de un CV, oricât de stufos ar fi, oamenii politici nu mai dau buzna să se înscrie la doctorat. Este adevărat că, între timp, criteriile s-au schimbat mult. „Am, redus numărul de locuri finanţate şi am, mărit exigenţele condiţiilor prelimiare, respectv media de absolvire a facultăţii, pentru a face o triere”, explcă Rectorul Universităţii din Petroşani, Aron Poantă. Acesta spune, însă, că, dacă facem comparaţie cu alte centre universitare din ţară, nici în anii precedenţi nu s-a putut vorbi despre un aflux la Petroşani. Însă, numele politicienilor care au ales această universitate a adus renumele de „fabrică de doctori”. Aron Poantă spune că, oricum, tezele de doctorat se evaluează de către o comisie superioară, formată din 8 – 9 oameni, după evaluarea lor de către referent, aşa că nu există dubii în privinţa corectitudinii examinării. „Nimeni nu îşi pătează onoarea, petru că tezele merg la comisia superioară şi, în plus, nici referentul nu îşi pune semnătura pe un referat necorespunzător, ca să îşi compormită numele”, a subliniat Rectorul Universităţii Petroşani.
Mai puţini doctori
În 2013 numai 17 persoane şi-au susţinut teza de doctorat la Petroşani, potrivit datelor oficiale publicate pe site-ul instituţiei de învăţământ superior. În acest an, până acum au fost fix 8 candidaţi la titlul de doctor în ştiinţe. Printre ei se află şi fostul director al Exploatării Miniere Vulcan, Aurelian Enache, care şi-a ales o temă legată strict de domeniul unde lucrează, respectiv „Contribuţii la creşterea eficienţei economice a extragerii cărbunelui la Exploatarea minieră Vulcan”.
