De nu mai puţin de 5 ani de termene de judecată şi mai multe amânări ale pronunţării sentinţei a fost nevoie în dosarul în dosarul în care ex-prefectul de Hunedoara Costel Alic a fost judecat pentru înşelăciune în “Afacerea cuarţul de la Şiglău”. Chiar dacă pentru înşelăciune nu a primit nicio condamnare, din cauză că fapta s-a prescris, Alic a primit, totuşi, o condamnare de 3 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracţional.
La finalul unui proces care a durat 5 ani, fostul prefect de Hunedoara şi ex – directorul Complexului Energetic Hunedoara, Costel Alic, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Potrivit sentinţei pronunţate de Tribunalul Bucureşti, magistraţii au dispus schimbarea încadrării juridice pentru toţi cei 10 inculpaţi din acest dosar. Pentru Alic, judecătorul a dispus schimbarea încadrării juridice “din infracţiunile de inselăciune prevăzuta de art.215 alin.1 si 3 Cod penal din 1969 şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzuta de art.323 alin.2 Cod penal din 1969 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal din 1969, in infracţiunile de inselaciune prevăzuta de art.244 alin.1 Cod penal si respectiv constituire de grup infracţional organizat prevăzuta de 367 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal. I”. Pentru înşelăciune s-a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei raspunderii penale.În schimb, Alic nu a scăpat de condamnare.Tribunalul Bucureşti pronunţând trei ani de închisoare în cazul său. “In baza art.367 alin.2 Cod penal condamna pe inculpatul ALIC COSTEL la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.66 alin.1 lit.a, b, c si k Cod penal interzice inculpatului ca pedeapsa complementara dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a fi administrator de drept/de fapt, de a fi asociat sau de a ocupa orice funcţie de conducere in cadrul unei societati comerciale si dreptul de a ocupa o funcţie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public pe o durata de 2 ani după executarea pedepsei principale”, se arată în dispozitivul sentinţei. De asemenea, instanţa a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile aparţinând lui Alic Costel, in vederea confiscarii speciale şi a plăţii cheltuielilor judiciare. Sentinţa este executorie cu privire la sechestrul asigurător, dar în rest poate fi atacată cu apel.
Cinci ani de procese pentru praful de la Şiglău!
Dosarul, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti încă din 2010, are legătură directă cu exploatareade cuarţ de la Şiglău – Uricani şi,alături de Costel Alic, mai sunt încă 9 inculpaţi şi nu mai puţin de 19 părţi civile, printre care şi o bancă ce i-a aparţinut lui Sorin Ovidiu Vântu, dar şi Astra Asigurări, societatea ce îi aparţine miliardarului Dan Adamescu. Lui Costel Alic i se impută un credit de care acesta spunea cu ceva vreme în urmă că nu s-ar fi folosit niciodată. Practic este vorba despre un credit luat de la Banca Română de Scont – parte civilă în acest dosar – cu garanţia societăţii de asigurări Astra, cea care a fost până la urmă primul prejudiciat al afacerii. Romcuarţ, societatea care a deţinut licenţa de exploatare pentru cuarţul din cariera de al Şiglău – Uricani, a luat un credit de câteva milioane de dolari de la Banca Română de Scont, iar în contul acelor bani a dat chiar licenţa, numai ca să nu aibă nici un fel de probleme. Afacerea cuarţului din cariera Şiglău-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziţionat fabrica de procesare a acestei resurse minerale pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuarţul din cariera de pe Şiglău. Investitorul a promis o relansare a activităţii acesteia, mai ales că în zona respectivă se găseşte cel mai pur zăcământ de cuarţ din Europa şi al treilea, din punctul de vedere al calităţii, din lume. Iar în baza studiilor şi rapoartelor întocmite, firma susţinea că zăcământul de cuarţ existent în cariera ajunge pentru încă 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. În plus, SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, destinat redeschiderii carierei şi fabricii din Uricani, pentru care s-a garantat cu drepturile obţinute din exploatarea carierei.În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”. În decursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarţ, iar fosta carieră a ajuns, între timp, o ruină.
