Proiectul de restaurare, consolidare şi conservare a Bisericii ortodoxe „Sfântul Nicolae” din Hunedoara se află în evaluare la Agenţia de Dezvoltare Regională Vest. Investiţia pentru care parohia ei a solicitat fonduri europene, se ridică la 1,7 milioane de lei şi include lucrări de reabilitare a interiorului, exteriorului, de amenahare a incintei şi realizare a iluminatului arhitectural şi ambiental, de realizare a unei anexe cu grupuri sanitare şi centrală termică şi de refacere a împrejmuirilor şi aleilor.
În prezent, biserica este cercetată de arheologi. „A început o săpătură arheologică ce precede un studiu arhitectural pentru reabilitarea monumentului. O echipă de arheologi a săpat deja o parte din şanţuri. Sub pământ, ei au descoperit mai multe straturi de podea realizată din diverse materiale, de la pământ amestecat cu nisip, la mortar şi cărămidă subţire. De asemenea, aici au fost găsite rămăşiţele pământeşti a trei persoane, mai mult ca sigur de viţă nobilă. Foarte important, fiecare dintre aceştia a fost îngropat cu o monedă în mână, arheologii descoperind deja o monedă şi sub altarul bisericii. Odată analizate, aceste monede îi vor ajuta pe specialişti să identifice cu exactitate perioada în care au fost înmormântaţi nobilii”, au anunţat reprezentanţii primăriei.
Picturile care împodobesc toţi pereţii bisericii vor fi restaurate, în prezent ele fiind acoperite de un strat negru de fum. Aceasta se datorează faptului că în anii ‘20 s-a încercat protejarea picturilor cu ulei, fapt care a făcut ca fumul de la lumânări să fie atras şi mai bine de pereţi. Săpăturile arheologice se pot întinde pe durata câtorva luni şi depind de ceea ce găsesc specialiştii sub pământ, susţin reprezentanţii Primăriei Hunedoara, adăugând că vor plăti analiza scheletelor, fiind posibil ca acestea să aparţină unor conducători medievali ai Transilvaniei.
Biserica „Sfântul Nicolae” din Hunedoara a fost ridicată în urmă cu aproape cinci secole, potrivit istoricilor, şi este cel mai vechi lăcaş ortodox din municipiul Hunedoara. Se află în apropierea Castelului Corvinilor, iar atestarea ei documentară este legată de un hrisov al regelui Matia Corvin al Ungariei, fiul lui Ioan de Hunedoara, prin care le era permis locuitorilor ortodocşi ai Hunedoarei, sârbi şi români, să construiască o biserică. În acea vreme, în Hunedoara locuiau sârbi, veniţi din Banat.
