Cultura hunedoreană este în doliu după trecerea în neființă a cunoscutului scriitor Gligor Hașa. Reputatul om de litere Gligor Hașa a încetat din viață în seara zilei de sâmbătă, 7 martie 2020, la vârsta de 82 de ani.
În ultimii ani ai vieții, Gligor Hașa a fost colaborator la ZIARUL HUNEDOREANULUI. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Carieră impresionantă
Născut la 2 ianuarie 1938, în satul Tău, comuna Roșia de Secaș, județul Alba. Gligor Hața a urmat Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, la absolvire devenind profesor de limba și literatura română, cea mai mare parte a carierei didactice desfășurând-o la Liceul Industrial de Construcții nr. 4 din Deva.devenit, ulterior, Liceul Teoretic “Traian”. A debutat publicistic în anul 1962, cu povestirile “Omagiu” și “Un cântec ostășesc”, fiind un scriitor care a condamnat viciile sociale într-o manieră autentică, devenind un simbol al rezistenței prin scris. Prodigioasa sa activitate publicistică a cuprins peste 500 de articole, cronici, comunicări și eseuri, apărute în „Apărarea patriei”, „Scânteia tineretului”, „Cuvântul liber”, „Actual”, „Gazeta de Transilvania”, „Călăuza”, „Ritmuri hunedorene”, „Tribuna”, „Orizont”, „Arhipelag”, „Constelația dragonului”, „Ardealul literar”, „Discobolul”, „Semne”, „Gazeta Secașelor”, etc. De asemenea, sub semnătura regretatului Gligor Hașa au văzut lumina tiparului volumele : De la Hațeg la Zarand, culegere de folclor (1969); O sută una sugestii pentru activități educative (1973); Legende strămoșești, ediția I din 1981, ediția a II-a în 1998; Comoara lui Decebal, roman, 1981; Stejarul corbului alb, povestiri, 1984; Septembrie cu măști, roman, București, 1985; Sceptrul lui Decebal, roman, 1986; Răbdarea pietrelor, roman, 1987; Amiaza unei iubiri, publicistică, 1989; A cuteza curtezană, studii și eseuri eminesciene, 1998; Muntele fără poteci, studii și eseuri eminesciene, ed. I-a în 1999, ed. a II-a în 2010; Răzbunarea gemenilor, roman, anul 2000; Povestiri cu tâlc, 2002; Minuni și enigme în ținutul Hunedoarei, povestiri, legende, publicistică, reportaje 2004; Biciul lui Dumnezeu, roman, 2005; Monografia Cetății Deva, 2005; Monografia Bretea Mureșană, sat emblematic de pe Valea de Mijloc a Mureșului, 2011; De toate despre ne(toți), parodii, fabule, epigrame, pamflete etc., 2006; Aurul dacic, miracol sub blestem, 2009; ediția a doua în 2010; Hațeg – adevărata Sarmizegetusa, 2009; ediția a II-a în 2010; Incursiuni în fantastica realitate, volum colectiv de reportaje, 1982; Planeta cărbunelui, volum colectiv de reportaje, 1984; Cartea Mureșului, volum colectiv de reportaje.
O activitate literară recunoscută și apreciată
Totodată, marele dispărut a scris și piesele de teatru Mingea fermecată și Fata vânătorului (piesă pentru copii), prtecum și scenariul filmului Maris 72, în regia lui Pompiliu Gâlmeanu, documentar premiat la Festivalul de la Leipzig. De-a lungul vieții, Gligor Hașa a fost recompensate cu numeroase premii literare, precum: Trofeul micului cititor, Biblioteca Mihail Sadoveanu din București; Premiul Tineretului pentru romanul Sceptrul lui Decebal; Premiul pentru romanul Răzbunarea gemenilor, la Festivalul Internațional „Literatura muntelui”; Premiul USR, Filiala Sibiu, pentru romanul Biciul lui Dumnezeu; Premiul revistei „Discobolul” pentru De toate despre ne(toți); Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba-Hunedoara, pentru Eminescu, muntele fără poteci, iar despre lucrările sale au făcut referințe critice Mircea Sântimbreanu, Valeriu Cristea, Petru Poantă, Radu Ciobanu, Constantin Cubleșan, Constantin Stancu, Cornel Nistea, Radu Igna, Ioan Popa, Clemente Constantin, Denisa Oprea, Aurel Câmpean, Al. Dobrescu, Minel Bodea, Viniciu Gafița, Eugen Evu și alții.
