Construcţia DN 66A, cunoscut sub denumirea de “Drumul lui Băsescu” ar putea fi din nou blocată, ca urmare a unei iniţiative a activiştilor de mediu de la Greenpeace. Aceştia fac demersuri ca pădurile de fag virgine să fie incluse în patrimoniul UNESCO.
Greenpeace România anunţă că ţara noastră poate propune includerea unor păduri virgine de fag în patrimoniul UNESCO până la finalul anului 2014. De trei ani, Greenpeace derulează o campanie în România care vizează cele mai importante păduri seculare de fag de pe teritoriul ţării noastre, iar finalizarea procedurii presupune realizarea unei documentaţii specifice, investigaţii de teren, măsurători, inventarieri şi alte activităţi specifice.
Printre pădurile identificate de activiştii de mediu se află şi cele de fag de pe Valea Cernei, o zonă ce ar urma să fie traversată de Drumul lui Băsescu, în cazul în care s-ar mai găsi finanţare pentru continuarea lucrărilor. Pe de o parte, iniţiativa ar bloca defrişările haotice care au loc acum pe tot acest tronson, traversat în parte doar de un vechi drum forestier. Pe de altă parte, includerea pădurilor în patrimoniul UNESCO ar îngreuna mult, dacă nu cumva ar bloca complet, continuarea proiectului de modernizare a DN66A, care înseamnă deschiderea Văii Jiului către Herculane, dar şi o alternativă la Defileul Jiului. Reprezentanţi ai Greenpeace România s-au întâlnit deja cu membrii Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO în vederea susţinerii proiectului „Pădurile de fag – patrimoniu natural comun al Europei”. Întâlnirea s-a înscris în cadrul activităţii de informare în rândul senatorilor şi deputaţilor din cadrul comisiilor parlamentare referitor la campania Greenpeace România de includere a pădurilor valoroase de fag în UNESCO. „Cu toate că pădurile se taie într-un ritm de 3 ha/ora, România încă deţine suprafeţe importante de făgete virgine, ameninţate de managementul defectuos şi exploatarea industrială a lemnului. Din punct de vedere al valorii genetice şi al biodiversităţii susţinute de către acestea, pădurile virgine de fag sunt cele mai importante şi putem aminti aici pădurile de la Izvoarele Nerei – Coşava Mică, Cheile Nerei, Valea Cernei, Valea Higeg, Strâmbu Băiuţ-Groşii Ţibleşului etc. Protejarea lor, prin includerea în patrimoniul UNESCO, este în interesul comun şi reprezintă o contribuţie semnificativă la conservarea patrimoniului mondial din partea României,” a declarat Laurenţiu Ciocîrlan, coordonator de campanii Greenpeace România.
Până acum, ţări precum Slovacia, Ucraina şi Germania, au făcut deja acest pas şi au reuşit să includă păduri în UNESCO. Astfel de păduri seculare de fag şi amestec de fag, mai există şi în România, Bulgaria, Austria, Slovenia, Croaţia, Polonia, Albania, Macedonia, Bulgaria, Italia, Grecia, Franţa şi nordul Spaniei. În România, aceasta este prima iniţiativă de acest fel.
Un proiect controversat
Amenajarea DN66A reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România, pentru care activiştii de mediu s-au luptat chiar şi în instanţă ca să nu fie implementat. Oricum, şi finanţarea a fost asigurată în hop-uri, aşa că investiţia este departe de a fi finalizată. Construcţia DN66A a început în anul 2002, asta după ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Până acum, au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat. Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectează cu un alt drum naţional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Băile Herculane. Numai că ultimul tronson nu a fost nici acum modernizat. Iniţial, mai multe organizaţii ecologiste au contestat investiţia, pe motiv că şoseaua va afecta ecosistemul din rezervaţiile naturale. Ulterior, proiectul a primit avizele de mediu, însă nu a mai primit finanţare. În plus, nici DN67D nu este într-o situaţie mai bună, iar între Izvoarele Cernei şi Herculane drumul forestier este aproape inaccesibil. Drumul a primit numele Preşedintelui deoarece lucrarea a demarat pe vremea în care şeful statului era ministru al Transporturilor.