- În Valea Jiului, trenurile mai ajung doar în gara din Petroșani. În anii ’80, pe căile ferate din localitățile miniere din sudul județului Hunedoara, circulau mii de vagoane, care transportau zeci de mii de oameni și aproape un milion de tone de cărbune lunar.
Căile ferate ale cărbunelui au o istorie de peste un secol și jumătate. Au fost înființate în aceiași ani ai construcției primei rețele feroviare din Transilvania, a cărei „coloană vertebrală” era magistrala de pe valea Mureșului, Arad – Alba Iulia, inaugurată în 1868.
Calea ferată Simeria Petroșani, de circa 80 de kilometri, a fost inaugurată în 1870, însă cu timpul toate cele șase orașe miniere din Valea Jiului (Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani) au fost conectate la rețeaua feroviară.
Alte două căi ferate ale cărbunelui au fost construită în Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea, una pe ruta Petroşani (Livezeni) – Vulcan – Lupeni, iar cealaltă, cu ecartament îngust, pe ruta Petroșani – Petrila – Lonea.
În deceniile următoare, rețeaua feroviară din Valea Jiului s-a extins cu numeroase linii uzinale și forestiere, necesare pentru transportul cărbunelui și al lemnelor de construcții folosite de exploatările miniere, dar și cu linii locale – care aduceau cărbunele folosit de localnici, până la poarta gospodăriilor din cartierele orașelor.
În anul 1989, căile ferate din Valea Jiului se aflau la apogeul expansiunii. Pe ele au fost transportate atunci peste 11 milioane de tone de cărbune extrase din minele Văii Jiului. Industria minieră a intrat în declin după 1990 și a tras după ea rețeaua feroviară. Mai multe căi ferate industriale au fost dezafectate, iar transportul de călători s-a redus dramatic, odată cu închiderea minelor de cărbune.
Din 2017, circulația trenurilor de călători a fost oprită pe calea ferată Petroșani (Livezeni) – Lupeni, electrificată, iar prin gările rămase aproape pustii de la Iscroni (Aninoasa), Vulcan, Lupeni și Bărbăteni au mai trecut doar marfarele care transportau cărbune.
Anul 2023 a adus sfârșitul transportului de cărbune pe căile ferate din Valea Jiului. Complexul Energetic Hunedoara a renunțat la transportul cărbunelui cu vagoanele CFR, astfel că linia Petroșani – Lupeni, din vestul Văii Jiului, a rămas complet pustie. Tot în acest an, o alunecare de teren a pus capăt transportului feroviar de cărbune, între Lonea și Petroșani, apoi spre Termocentrala Paroșeni, pe calea ferată îngustă din estul Văii Jiului, care a funcționat începând din 1892.
Singura stație de cale ferată care a rămas animată, la peste un secol și jumătate de la înființarea transportului feroviar în Valea Jiului, este Gara din Petroșani. Pe aici trec trenurile de marfă și călători care circulă pe Magistrala 202, între Simeria și Filiași. Calea ferată leagă, prin Defileul Jiului, regiunile Ardeal și Oltenia și a fost dată în folosință pe întreaga sa lungime de peste 200 de kilometri în anul 1948, când au fost finalizate lucrările la sectorul feroviar Petroșani – Bumbești (Defileul Jiului).
Gări pustii în Hunedoara
Mai multe oraşe din judeţul Hunedoara au rămas fără transport feroviar, în timp ce gările lor, animate în trecut, sunt părăsite şi lăsate pradă ruinării. La începutul secolului al XX-lea, Hunedoara se număra printre regiunile cu cea mai mai dezvoltată infrastructură feroviară.
Aproape toate oraşele hunedorene erau conectate la căile ferate, iar sute de kilometri de linii industriale, miniere şi forestiere se ajungeau în cele mai izolate locuri ale ţinutului. Reţeaua feroviară a continuat să se dezvolte până în anii ’80, apoi a intrat într-un declin prelungit care a dus la dispariţia a zeci de kilometri de cale ferată şi a celor mai multe dintre căile ferate înguste şi uzinale.
Oraşul Haţeg a fost traversat de calea ferată Subcetate – Caransebeş, inaugurată în 1908 şi faimoasă pentru sectorul dotat cu cremalieră. Tot atunci, a fost inaugurată şi gara Haţeg, o clădire de epocă în faţa căreia se întindeau cinci linii ferate. Circulaţia trenurilor pe calea ferată Subcetate – Caransebeş a fost închisă, pe bucăţi, de la sfârşitul anilor ´70 până în anii 2000. La peste două decenii de la închiderea circulaţiei feroviare, gara Haţeg a rămas pustie. În faţa ei, peronul şi liniile ferate ruginite au fost acoperite cu buruieni.
Gara Brad se numără printre cele mai vechi clădiri de călători din România. A fost inaugurată în urmă cu 125 de ani, odată cu calea ferată Brad – Sântana şi a rămas un simbol al municipiului de la poalele Metaliferi. În prezent, un tren de călători mai pleacă din Brad spre Ineu, dar cel mai adesea gara este pustie.
De la începutul anului 2018, odată cu închiderea circulaţiei feroviare pe ruta Simeria – Hunedoara, niciun tren nu a mai ajuns în gara municipiului Hunedoara. Peroanele staţiei CFR au rămas pustii, iar clădirea de călători, cu o arhitectură deosebită, a fost pusă sub lacăt şi lăsată „în conservare”.
