În judeţul Hunedoara, o mulţime de monumente istorice au suferit distrugeri în ultimii ani, fără ca nimeni să poată fi tras la răspundere pentru ele. Reprezentanţii administraţiilor locale au dat vina, cel mai adesea, pe situaţia juridică neclară a clădirilor de patrimoniu, care face să nu poată interveni pentru îngrijirea lor şi pentru a preveni devastarea acestora.
La începutul anilor 90 , la 105 ani de la inaugurarea „Buzduganului de la Porţile de Fier ale Transilvaniei”, ridicat în memoria lui Ioan de Hunedoara şi a cnezilor Kendeffy, monumentul de fier a fost doborât de pe soclul său de la Zeicani şi aruncat într-un lac din apropiere.
Incidentul a produs indignare în rândul localnicilor, care îi bănuiau pe autorii distrugerii, însă autorităţile nu i-au mai identificat pentru a-i trage la răspundere.
La trei decenii de la distrugerea Buzduganului de la Zeicani, o mulţime de monumente de epocă din Hunedoara continuă să rămână neprotejate în faţa hoţilor, în timp ce autorităţile locale arată că nu îşi pot asuma răspunderea pentru ele.
Cel mai recent caz s-a petrecut zilele trecute, când un alt monument comemorativ ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea a dispărut în împrejurări similare cu cele ale buzduganului de la Porţile de Fier ale Transilvaniei.
Tot în Ţara Haţegului, o placă din fier aşezată pe o stâncă în memoria prinţului austro-ungar Rudolf, care călătorise în Ţara Haţegului şi Retezat, a fost smulsă de persoane necunoscute. Şi de această dată, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara, nicio autoritate nu s-a constituit parte vătămată pentru a solicita recuperarea prejudiciului şi a cere tragerea la răspundere a autorilor distrugerii. Poliţiştii s-au autosesizat cu privire la furtul plăcii comemorative în urma mediatizării acestuia, însă în cazul identificării hoţilor, în lipsa unor plângeri, aceştia ar putea scăpa mai uşor.
Nimeni nu a putut fi găsit responsabil nici pentru distrugerile provocate sitului arheologic „Feţele Albe” din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, unde în toamna anului 2018, un incendiu de vegetaţie a dus la calcinarea şi sfărmarea mai multor blocuri antice de piatră.
Aşezarea întinsă pe mai multe terase, dăltuite în stâncă, a rămas „a nimănui”, deşi fusese propusă pentru a intra în patrimoniul mondial UNESCO, împreună cu Sarmizegetusa Regia şi cu celelalte cetăţi dacice din Munţii Şureanu. Nicio autoritate nu a reclamat vreun prejudiciu după distrugerile din sit, iar poliţiştii s-au autosesizat doar după mediatizarea cazului care a stârnit indignarea localnicilor.
Curtea nobiliară a Cândeştilor, un ansamblu de clădiri medievale din centrul comunei Râu de Mori, Hunedoara, s-a ruinat complet, în urma distrugerilor din ultimii ani. Localnicii au luat materialele pe care le-au putut valorifica din clădirea din patrimoniu, pentru a le folosi în propriile gospodării.
În acte, ultimul proprietar al ansamblului istoric, dar şi al terenului de la marginea satului pe care se află Cetatea Colţ, a rămas Gabriel Kendeffy, decedat în anul 1960. Autoritățile locale nu pot interveni pentru reabilitarea celor două monumente, cât timp nu sunt proprietare ale acestora.
Nicio autoritate locală nu a contribuit pentru punerea în siguranţă a Furnalului de la Govâjdia, vechi de peste două secole, şubrezit şi el din cauza distrugerilor. Piese valoroase şi monumente de arhitectură industrială din secolul al XIX-lea, din vechile Uzine de fier ale Hunedoarei şi Călanului, din minele de fier, cărbune şi aur s-au pierdut şi ele pentru totdeauna.
