Autorităţile hunedorene ne reamintesc, în luna destinată luptei împotriva cancerului, că putem limita îmbolnăvirea evitând, cât de mult posibil, radiaţiile, azbestul şi alte chimicale, dar şi infecţiile virale, bacteriene şi parazitare.
În județul Hunedoara cea mai frecventă formă de cancer este cancerul pulmonar (cu 200-300 de cazuri depistate anual). Cancerul colorectal este pe locul doi, în acest nefericit top al îmbolnăvirilor, fiind urmat de cancerul la sân. Epidemia globală de cancer a atins deja un nivel ridicat şi este în creştere. În prezent, mai bine de 8 milioane de oameni mor, anual, în lume din cauza cancerului; dintre aceştia, 4 milioane mor prematur (vârste între 30 şi 69 de ani). Cu toate acestea, autoritățile din sănătatea publică hunedoreană spun că fiecare persoană poate face gesturi mici, menite să ne protejeze de acest flagel. „Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, pe plan mondial. Dar, aşa cum cancerul afectează pe toată lumea în moduri diferite, fiecare dintre noi avem puterea de a lua măsuri pentru a reduce impactul bolii asupra persoanelor, familiilor și comunităților”, explică medicul Cecilia Birău, reprezentanta Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara.
Care e diferenţa între beningn şi malign?
Boala se poate organiza oriunde, în piele, organe sau oase. Ea constă, de fapt, în diviziunea rapidă a unor celule anormale, cu posibilitatea de invadare a zonelor adiacente sau metastazare în organism. Aceste metastaze sunt cauză majoră de deces prin cancer. Procesul de proliferare celulelor „mutant”, este rezultatul interacţiunii dintre factorii genetici personali şi trei factori externi – carcinogeni fizici (radiaţii ultraviolete, ionizante), carcinogeni chimici (azbest, componentele din fumul de tutun, aflatoxine, arsenic) şi biologici (infecţii virale, bacteriene sau parazitare). Mai mult, incidenţa cancerului creşte cu vârsta, din cauza mecanismelor de reparare celulară, care devin tot mai puţin eficiente. Toate celulele din organism se reînnoiesc la intervale regulate de timp: celulele pielii (la două luni), globulele roşii (la trei luni), celule osoase (la unu-doi ani). Tumorile sunt rezultatul unor celule care se divid haotic şi scapă sistemelor de aparare ale organismului. Diferenţa între tumora benignă şi tumora maligna este ca tumora malignă este foarte invazivă şi se răspândeşte în tot organismul (prin metastaze), ducând la decesul pacientului. Celulele tumorale benigne cresc local, dar nu se pot răspândi prin invazie sau metastazare (nu sunt cancere). Celulele maligne invadează ţesuturile înconjurătoare şi metastazează la distanţă (cancer).
8 milioane de oameni, uchişi anual de cancer
Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului arată că anual, la nivel mondial sunt depistate peste 14 milioane de cazuri noi, iar numărul deceselor este de 8 milioane. Cele mai periculoase localizări sunt cele pulmonare (1,6 milioane decese), hepatice (745.000), gastrice (723.000), colorectale, mamare şi esofagiane. În anul 2030, Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului estimează că numărul deceselor va ajunge la peste 13 milioane. Totuşi, după un vârf atins în 1988, în ultimii ani s-a înregistrat o scădere a mortalităţii cancerului cu 26 la sută la bărbaţi şi 20 la sută la femei! La bărbați, România se situează în Europa pe locul trei în Europa la incidenţa cancerului cavităţii bucale, faringian și laringian, pe locul şase la incidența cancerului hepatic. Suntem pe locul opt la incidența cancerului pulmonar și pe locul 10 la incidența cancerului pancreatic. La femei, ocupăm primul loc în Europa pentru cancerul de col uterin, locul şase pentru cancerul hepatic și locul opt pentru cancerul pulmonar.
Cum ar putea „rade” boala medicina viitorului
Cercetarea de ultimă oră vine, desigur, cu nouăti în materie: diagnostic oncogenetic molecular încearcă să identifice ADN şi o serie de celule canceroase, după care se evaluează membrii familiei, iar apoi sunt monitorizaţi astfel încât la primele semne care apar, bolnavii să fie salvaţi. Sistemul revoluţionar TrueBeam Stx, este o altă noutate medicală care permite un dozaj mult mai eficient de radiaţii, într-un timp mult mai scurt şi are capacitatea de a radia tumora cu o foarte mare precizie. Razele sunt direcţionate catre tumorile ţintă cu maximă precizie, datorită integrarii imagisticii, tehnologiei „Rapid Arc”, specifice dispozitivului şi monitorizarii tumorii în timp real. Pe de ală parte, cercetatorii de la Universitatea Cornell au descoperit mai multe tipuri de proteine care omoară cancerul: una dintre aceste proteine a fost denumită „Trail”, a fost deja folosită în diverse faze de testare pe pacienţi cu cancer. Când aceste „mingi-ventuză” sunt injectate în sânge, se fixează pe celulele albe din sânge. Testele au arătat că celulele albe se luptă cu celulele tumorale care doresc să se răspândească şi le anihilează cu succes.
